Primul gest premonitoriu…

…din viata lui Iosif Giugasvili alias Stalin s-a petrecut tot intr-o zi de martie ca si cea a noastra de azi, doar ca prin 1899. Nascut in vaile Caucazului unde primul semn primitiv de noblete era accederea in invatamantul preotesc, la imboldul familiei sale georgiene isi inscrise neconvins viata pe acest fagas. Ca si la multi dintre reprezentatii clericatului ortodox, catolic ori protestant, sutana reprezenta exclusiv o oportunitate de parvenire sociala, o blana de miel ce ascundea in suflet un mizer amalgam de ura, manii, invidii, complexari, frustrari, fara nici o urma de vocatie pastorala altruista. 

In paralel “zona” era animata de un curent embrionar bolsevic de revolta in randul muncitorilor de la caile ferate la adresa “explotatorilor cranceni” (in acceptiunea lor, Tzarul si …Dumnezeu), frenezia si isteria agitatorilor transbordand tertzii la fel de nemultumiti, confuzionand rationalitatea unor astfel de demersuri si determind in haosul si valtoarea evenimentelor reactii contrastante. Astfel Stalin simtii si dansul nevoia de sange si iesi in fata muncitorilor cu mana ridicata in sus, amenintator, blestemandu-i “cucernic” pentru “ipocrizia initiativei”…

Care ar putea fi concluzia si invatamintele unui astfel de comportament, a atitudinii unui om ce in final isi va permuta cu 180 de grade fara nici o remuscare constiinta, ajungand sa conduca pe cei ce-i afurisea oarecand cu atat patima (clasa muncitoare) nu sunt greu de sesizat. Intr-o lume fara aplecare solida pe principii, unde domnesc de regula legile junglei, respectiv domnia bunului plac, o lume in care albul poate fi tradus ca negru si viceversa doar printr-o simpla miscare perversa de condei, nimic nu pare ca ar fi prea mult in fatalismul suferintelor alocate de soarta claselor defavorizate.

In existenta ei lumea si-a experimentat mai toate formele teoretic posibile de conduita si manageriere statala, reprezentantii tuturor categoriilor si claselor sociale alternand pe rand la pupitrele de comanda (de la aristocratie si pana la muncitorime), dar starea de echitate si echilibru nu a reusit niciodata sa se instaureze in societate.

Lumea a fost creata sau s-a creat singura la un mod defect, fericirea fiind un concept iluzoriu definit ca o pauza intre doua suferinte succesive si nu ca pe o constanta, cum ar fi firesc si de bun simt…

1=

Tags: 1899, Bolsevism, Fericire, Greva, Iosif, Martie, Mensevism, Neimpacare, Revolutie, Social-Politic, Stalin, Suferinta, Tzar