Convergenta tehnologica intre nanotehnologii, stiinte cognitive, biotehnologie, tehnologia informatiei, cu efect scontat in fortarea pasirii fenotipice umane pe o treapta superioara evolutiva denota diferente profunde de abordare pe cele doua maluri ale Atlanticului. In timp ce Europa ramane centrata pe om, pe valorile umanismului, pe evitarea posibilelor efecte secundare in defavoarea omului a acestor “hibridari”, USA din contra, cu toata religiozitatea sa protestanta (si de fatada) promoveaza fara discernamant si remuscari toate experientele in aceasta directie, fiind centrate strict pe profit (omul fiind considerat dispensabil si inlocuibil), pe exploatarea comerciala a eventualelor marci-tehnologii inregistrate.
Totusi, nu exista deocamdata un consens în ceea ce priveste viitorul si forma care va fi data acestor directii tehnologice, ele aflându-se în mijlocul unei batalii ideologice, al unei competitii de viziuni. Diferite viziuni au fost imaginate în acest sens pentru urmatoarele decade: dezvoltarea îmbracamintii si a mediilor „inteligente“ menite sa îmbunatateasca capacitatea individului de a schimba informatii cu mediul înconjurator si de a reactiona la factori de poluare sau la alte riscuri, posibilitatea oricaruia de a accesa orice informatie de care are nevoie oricând si oriunde; realizarea unei conectivitati directe între creier si computer care sa creeze noi forme de comunicare, sa asigure superioritate militara, o radicala transformare a mediului de lucru; îmbunatatirea unor caracteristici precum memoria, vederea, inteligenta, sistemul motor, starile mentale, sistemul imunitar, durata de viata, rezistenta la factori de stres si, într-un viitor îndepartat, chiar abolirea mortii.
Contrastul dintre cele doua abordari poate fi citit si în tonul recomandarilor facute diferitelor sectoare ale societatii (guvernamental, privat, academic). Raportul american recomanda o sustinere neconditionata a agendei convergentei de catre factorii guvernamentali, educationali si industrie: institutiile educationale se vor restructura astfel încât sa faciliteze comunicarea între domeniile convergentei, sectorul privat va stabili legaturi cu universitatile pentru avansarea convergentei, sectorul guvernamental va elabora strategii nationale pentru promovarea îmbunatatirii performantei umane prin convergenta tehnologica. Raportul european, desi recunoaste potentialul de inovatie al convergentei tehnologice, propune adoptarea principiului precautiei si consultarea publica cu cetatenii europeni atunci când diferite proiecte ale convergentei anunta riscuri semnificative. Se argumenteaza ca numai printr-o larga participare a societatii, în care chiar si refuzul unor directii este vazut ca o forta creatoare dând forma tehnologiilor, se poate spera la un real succes al convergentei.
Totodata, viziunea europeana recomanda o „deziluzionare constructiva“ a mitului care s-ar putea crea în jurul convergentei tehnologiilor. Astfel, se va descuraja delegarea crescânda a responsabilitatilor de la om catre procese automate, încurajându-se judecata responsabila; se vor încuraja transparenta tehnologiilor si elaborarea unor proceduri de aducere a lor în atentia inspectiei si interventiei umane; tehnologiile comunicatiei vor fi realizate astfel încât sa nu se continue erodarea intimitatii persoanei, valoare considerata fundamentala în modelul european de societate; infrastructura tehnologica va trebui sa ofere solutii si posibilitatea opririi sau ocolirii ei la nevoie; dezvoltarea si diseminarea unor anumite tehnologii de comunicatie vor fi însotite de strategii si programe de educatie pentru ca oamenii sa fie capabili sa le gestioneze. În ceea ce priveste recomandarile catre Comisia Europeana si statele membre, raportul recomanda explicit includerea unei largi arii de discipline precum stiintele sociale, filozofia, antropologia în chiar procesul de dezvoltare a proiectelor tehnologice. De mentionat ca, în 2005, National Science Foundation a emis un nou document în care, desi se pastreaza aceeasi linie a agendei convergentei, se subliniaza mai pregnant nevoia studiului impactului social si al aspectelor etice. Este evident ca latura umana a abordarii europene este data de amendarea socialista a viziunii liberalismului corporatist, in timp ce in USA capitalismul ”genuine” zburda pe campii neavand nici un raportor ori arbitru…
1=
also
Sorin PLATON
Etichete Convergenta tehnologii, Europa, PLATON, USA
