Comentarii pentru PLATON

Comment on Tot de ras & plans.. by Stefan Martinescu

Stefan Martinescu — Sat, 17 May 2008 20:51:15 +0000

Ei pai atunci daca asa afise electorale is permise si femeia traKtorista a fost ieuropenizata in femeia Bas(s)ebalisto /golanisto marinelista, ca liberala mi e jena sa i zic, era mai potrivita la pedelei, dar in fine natura mai erorizeaza ceea ce denota faptul ca Zeul Necunoscut ii uneori cinic in farse, atunci care ar fi diferenta intre acesata insigare de tip Raducanoiu si fanii lui U Cluj care l au doborat pe jandarmul cu filmarile selective???

De toata jena bai liberalilor ati ajuns mai rau ca becalistii cu diplomatul mirosind a euroi branziti

Comment on Chemare la boicot (varianta de ras si plans)! by Stefan Martinescu

Stefan Martinescu — Sat, 17 May 2008 19:28:18 +0000

Tarisoara “electorala”
Tot mai des privind la irealitatea politică din imediatul centrului de oraş românesc şi din pretutindeniul pretenţiei de a se arăta ‘ieuropean” al politicianului autohton, nu reuşesc decât observaţia unui deja vu.
In parte, avem un asalt la limita nesimţirii prin halul în care cetăţeanul este acostat electoral, după care acesta trece mai departe cu blazare, nici măcar cu furie, sortind la pubelă oferta pliant.
Prin orăşelul oarecare mă abat de la contextul obişnuit şi aud pensionari pe stradă dezbătând cu o ardoare moderată, totuşi, despre lipsa vitalităţii moralei în ‘politica romanească” asumându şi doar o analiză deloc lipsită de un gust amar al vremurilor de restrişte etică a unui astăzi sortit cu totul şi cu toate unor metehniri care ori disimulau tentaţia perpetuităţii peceriste ori sitmulau avid instanţa democraţiei lipsită de ecoul unui politic corect.
In parte avem dezbateri oarecare umbrite de scandaluri care mai de care, un preşedinte de ţărişoară care după o “ieşire cu băieţii la o bere”, ca o habitudine de după ziua bărbatului, autohtona, într un local autohton se pune pe vituperare doar pentru portocalii pamfletară însă pentru orice om firesc aflată la limita prostului gust al tupeului insultei.
Unii îl acuză de promovarea ca provocare a destabilizării “electoralelor” prin distragerea atenţiei cu nenaturale aluzii de becalizare. Alţii îi atribuie o alură de ‘jucator’ de “il comandante”, pe care din nefericire social democrată, PSD nu o are decât sporadic ceea ce mai degrabă o arată ca eşec colectiv, care printr un “temei” al excesului speculativ de exercitare al unor prerogative(atent nuanţate de către consilieri, care deşi nu se văz în simţul monstruosului enorm al evidenţei, le aflăm reflectarea în noţiunea jucătorului).
Astfel că avem o ‘politică” dinspre care “pâinea şi circul” şi au aflat deja asezonările specificului naţional de ţărişoara în mici şi bere ca un “dat” al senzaţiilor tari ale ‘democraţiei” originale la care a fost aservit pavlovian poporul vreme de 18 ani de la momentul lui 89 Timişoara. Masochismul inerţialului anteriorităţii tăcerii roşii cu spoieli brune a fost înlocuit cu masochismul dinamicului unei actualităţi pestriţe dar cu pregnante accese de furie golanească.
Asistăm cu recidiva la jocul de a rocada,(manifestat fie în simptomul traseismului de orice hal fie în travestiul de cea mai joasă speţă a demagogiei, împestriţarea când albastră când galbenă de la un an la altul fiind ca de fiecare dată la moda pe acelaşi slogan) fără a mai putea fi uimiţi tocmai din pricina seducţiei irezistibilului second hand al unei “românităţi” lăsată la izbeliştea unor indivizi iubitori mai mult de relaţiile putere - afaceri clar personalizate decât de motivul naţiunii şi scopul ţărişoarei.
Astfel totul este deja o rutină ce nu mai poate pentru multă vreme stimula apetitul majorităţii (acel pâna n 50% pavlovizat conivenţial convieţuitor brutal după interesul perfid sau coviv interesat) decât pentru a vedea ce se mai schimbă dacă se schimbă ceva ceva în şi pe scena unde se bezmeticesc sau îşi se)exhibă înaintea noastră demagogii unii către alţii SI dacă nu se schimbă nimic iau pliantul îl aruncă şi merg mai departe privind doar clipa.
Savoarea ţărişoarei “electorale” care a explodat într un 89 al “libertăţii” pornite pe Bega şi dusă pe apa Dâmboviţei implozează astăzi tocmai pentru că este nu doar plictisitoare ci şi recurentă în imagini de “clasă politică’ aproape anonima în virtuţi şi mai este permanent blazantă depăşind orice limită a anodinului.
Pa VoUa

Comment on Un climat solidaritate… by Florin Manole

Florin Manole — Sat, 17 May 2008 17:45:33 +0000

Salutare,
draga Sorin, merci de aprecieri…
Florin

Comment on Globalizarea incompleta by machiavellian

machiavellian — Fri, 16 May 2008 20:16:49 +0000

“Globalizarea nu este un fenomen nou, cum cred unii. Ea se intampla de vreo 300 de ani, de pe la inceputul epocii industriale.”

Fals. Se intampla inca din antichitate. Civilizatiile elenistice, romanizarea, coloniile grecesti, cuceririle persane/parte, drumul matasii. Astea ar fi numai cateva exemple.

“Socialistii au fost primii care au avut idealuri universaliste, propunand cooperarea internationala, integrarea globala, libera circulatie, coeziunea economica s.a.m.d.”

Adam Smith nu era socialist. Nici David Ricardo. Si ce sa mai vorbim de faptul ca ii preceda pe socialisti.

“Consumatorii americani pierd, desi au produse mai ieftine, dar nivelul lor de venit a scazut. Muncitorii chinezi pierd, pentru ca lucreaza din greu pe niste bani care abia le acopera subzistenta.”

Consumatorii americani castiga, deoarece au un surplus de bani pe care il pot folosi in alt mod. Iar acel alt mod va dezvolta un alt sector. Domnule Avarvarei, ati auzit de Pilda geamului spart a lui Bastiat?

“Libera circulatie [...] pune in legatura culturi diferite si scade animozitatile intre popoare.”

Al naibii de bine se inteleg oamenii in zonele multiculturale. Robert Putnam, politolog, a observat ca cu cat creste diversitatea unei zone, cu atat scade coeziunea sociala. Si nu numai.

http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Putnam#Diversity_and_Trust_within_Communities

“Orice viziune reductionista asupra realitatii simplifica mult prea mult complexitatea proceselor sociale”

Si dumneavoastra exact asta faceati. Suprasimplificati niste fenomene foarte complexe. Macar ne gasim in acord cel putin o data.