Erori social-democrate


In anumite zone ale tarii s-a legendat supozitia ca PSD-ul este total nereprezentativ pentru nisa de simpatizanti centru-stanga, in fapt a mari mase de oameni pauperi la care se pot adauga intelectuali si reprezentanti ai asa zisei clase mijlocii. Cauzele sunt multiple pornind de la diferente majore in psiho-sociologia electoratelor locale si ajungand pana la grave disfunctionalitati intelectuale, charismale, motivare, morale, asociate unora dintre liderii abonati la no-combat si pierderi apriorice.

Aproximativ din anul 2000 incoace s-a ajuns la concluzia ca PSD-ul ca cel mai mare partid militant in tara la acea ora, pentru a pasi cu dreptul in viitor si a supravietui in pas cu trendul national-european are nevoie de o ajustare de fond a strategiilor de manageriere interna si a ofertei pentru electorat. Managerierea interna viza o mai coerenta selectie a resurselor umane ce sa aiba ca si unul din teluri in intinerire efectivelor, urmate de o judicioasa repartizare a procenetelor de varsta si-n actul decizional din partid. Se urmarea de asemenea, dar intr-o masura mult mai mica achiesarea la principiul competentei in stabilirea celor mai indreptatiti sa gireze activitatea organizatiilor centrale si locale. Oferta pentru electorat trebuia sa se translateze de pe caracterul reactiv, ca raspunsuri posibil reparatorii in sfera socialului la exagerarile economiei liberale, la un caracter proactiv, identificand si generand politici publice sectoriale ca metoda de a prevedea din start si trata principalele cai ce duc la eforturi exagerate si suferinte inutile in randurile electoratului captiv si nu numai.

Evident ca nu s-a cuantificat suficient reactia inertiala a mecanismului posibil intepenit al partidului, ca sa nu spunem chiar contrareactii conservatoare, pentru ca acest plan intitulat generic „Reforma in PSD” sa duca la bun sfarsit. Nu s-a luat in considerare corect sociologic faptul ca poate majoritatea membrilor social-democrati nu doreau cu adevarat o reforma in adevaratul sens al cuvantului, sau in niciun caz o o mare-mica epurare de personalitati sub logo-ul si masca schimbarii. Posibil ca acesti oameni, datorita varstei, valorilor comune, pregatirii profesionale sa fi asociat nevoii de reforma varianta soft de „modernizare”, in fapt mult mai permisiva, temperata si gandita, in contrapartida unui hei-rup generalizat.

Cu timpul s-a dovedit ca aceasta initiativa de inoire a PSD a degenerat in simple vanatori de vrajitoare, exceland prin sintagme gen „etichete de produse expirate” si mai putin prin analize pertinente si argumente. Ori sa decuplezi de la garnitura „trenului” din mers locomotiva, fara a avea prevazuta o alternativa si aici ma refer la episodul cand s-a incercat indepartarea fortata a fondatorului liniei social-democrate din Romania (FSN, FDSN, PDSR) pres. Ion ILIESCU, putem spune ca a fost cel putin un act neprofund gandit ca sa nu spunem de sinucidere politica stiind ca fostul presedinte poseda si inca mai poseda o larga marja de electorat fidel.

Fara a divaga putem spune ca de fapt, posibil sub mantia trendului reformator sa-si fi facut loc cu timpul tot felul de vanatori in ape tulburi, inclusiv pioni ai unei strategii alogene si inamice PSD-ului, care i-ar fi convenit foarte mult ca acest partid sa devina unul de pluton (de 10-15%), scopul ascuns fiind afluirea resurselor logistice si umane catre un proiectat „nou” partid stat (constructiile politice de sub bagheta pres. Traian BASESCU).

Ca atare, printr-un cumul de factori-specificitati locale si erori personale, intentionate sau nu, s-a ajuns ca in anul de gratie 2008 anumite zone ale tarii (indeosebi in Transilvania) sa fie compromise major in ceea ce priveste apetenta populatiei fata de aceasta doctrina. Oamenii simpli au simtit si inteles ca ofertantii nu credeau ei insisi in ce ofereau tertilor si astfel ca i-au taxat. Oamenii simpli nu se regaseau in comportamentul unora ce trebuie sa se autoofere ca si exemplu, ori politica social-democrata nu o poti face din postura de parveniti economici, de putrezi de bogati, deoarece nu exista compatibilitate de platforme (gandire, de teluri si „dureri”) comune, a recita slogane nefiind totuna cu ale trai cot la cot cu restul oamenilor.

Pe de alta parte nu s-a facut mai nimic pentru implementarea principiilor social democratiei moderne. Nu s-a incercat nici macar declarativ explorarea marei mase de intelectuali neimplicati politic desi pe fond cu filiatii logice de stanga. La fel, nu s-a procedat la o serioasa analiza a modului in care sa fie cointeresati reprezentantii micilor intreprinzatori in a fi reprezentati de acest partid. Si multe alte piste care intentionat sau nu au fost lasate intr-un dubios stand by.

Oamenii din Transilvania si mai ales din Cluj nu s-au mai regasit in valorile promovate de PSD-urile locale, desi au avut si au nevoie sa fie reprezentati de un partid ponderat de stanga si ca atare au migrat in masa catre morganatice oferte politice cu iz revansard, nationalist ori pseudo-moral. La acest fapt a contribuit din plin si inapetenta ori poate nestiinta liderilor social-democrati de a se cobora la nivelul „talpii”, la nestiinta de a interrelationa cu masele ceva mai mult decat prin statistici birocrate de/din birou.

Consider ca orice infrangere este premisa unui nou inceput, un inceput ca trebuie insa ancorat profund in specificitatile locale, cu o aplecare de forma si fond mai mare pe valorile doctrinare, ca o chezasie ca nu vor mai degenera pe viitor lucrurile cum s-a intamplat pana acum, cu un sistem comunicational pe ambele sensuri cu electoratul, dar de pozitii de „unii dintre egali” si nu de „mai egali decat egalii”. In acel moment oamenii-masele vor incepe sa inteleaga ca influienteaza direct actul decizional (…democratia participativa), regasindu-si identitatea in oferta PSD.

Pentru aceasta este nevoie acum ca toti cei ce au contribuit la esecurile pe banda rulanta in PSD sa fie suficient de inteligenti si sa-si asume pe fond penalizarea, nefiind suficient un act demisional „in bloc”, de opereta, cat o asumare de fond a situatiei. Este important ca respectivii sa nu incerce sa reintre in scena pe usa din dos, ceea ce sa dovedeasca justetea amprentei lor duplicitare si micimane,  trebuind sa declare public ca cel putin un ciclu nu vor participa la campania de alegeri interne, ca nu vor actiona cabotin prin interpusi pentru a-si prezerva puterea pierduta, ca nu vor face parte din comisii de ancheta interna in care sa fie pusi in situatia sa se auto-ancheteze (hilar dar adevarat) si multe alte mish-mash-uri marunte de acet gen.

Pentru un viitor comun mai mult sau mai putin roz, dar sigur fair pentru tertii electori situatia trebuie transata acum total si nu doar circumstantial. Evident ca nimeni nu va cere unor personalitati ca si prof.Puscas, prof. Dancu sa se retraga total, ori sa fie trasi pe linie moarta in partid. Continui sa cred ca va fi nevoie ca de aer de competenta dansilor in viitoarea constructie comuna a social-democratiei. Va fi nevoie de dansii insa probabil din alte perspective de management politic si spirit colegial, in actuala configuratie existand un „ceva” ce ancraseaza si viruseaza profund sistemul.

In continuare mi se va parea cel putin curioasa persistarea in eroare a organizatiilor PSD perdante in a incerca simularea schimbarii punand accentul exclusiv pe schimbarea oamenilor in functii si rocade a unora abili in dauna altora mai putin abili. Consider imperios necesar ca efortul sa fie amplu, colectiv, de fond, cu o larga reprezentativitate in nise si paturi sociale, cu o profesionalizare a actului politic de tip „omul potrivit la locul potrivit” si nu in ultimul rand cu o corelare a eforturilor si ofertei la nivel central ori national, astfel ca oferta locala a oricarei organizatii PSD sa fie asociata ca un trend de anvergura. O pornire consensula cu dreptul, cu accent pus pe echipa-oferta-reprezentativitate este de preferat uneia pusa pe individualism si personalitati providentiale stiind ca providenta-minunea tine la romani doar trei zile si apoi ramanem din nou descoperiti.

Am sa incerc sa fac up-date-uri la acest material daca se dovedeste apetenta din partea dvs. interlocutorii virtuali, ori din „piata”. Desi sunt profilat pe stilul acid-pamfletar, gravitatea situatiei ma obliga ca limitat temporal sa am si niste „mici scapari” in care sa demonstrez valente de constructie pentru cauza interesului comun.

Pentru un nou inceput!

1=

also

SorinPLATON

Despre SorinPLATON

...a ordinary guy in such a complicated word...
Acest articol a fost publicat în Fără categorie și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Erori social-democrate

  1. anca zice:

    este o analiza…interesanta. de gandit. de comentat. de la caz la caz, se aplica alineatele 4 si 5, perfect de acord.
    la capitolul „viitor” am oarece dubii, avand in vedere ca propunerile, sa le spunem, pe care le faci intra in contradictie tocmai cu afirmatiile de la alin. 4 si 5….cum sa se de-a la o parte? cum sa „inteleaga”? sa reamintesc ca traim in Romania? aici fiecare suntem niste mici/mari politicieni, sforari, antrenori de fotbal…
    Gabi are dreptate: sa plangi, sa razi, sa pleci de aici? Crezi cae aranjament si cand colo..nici macar atat nu au reusit! Prostie, dezinteres…toate se aduna si rezultanta? priviti in jur!

    Apreciază

  2. Gabriela Savitsky zice:

    Azi e ziua Corinei Creţu. Eu zic să lăsam politicile manageriale pe când le vine vremea. Oricum, aici, în Caraş, strategia a fost nu numai păguboasă ci şi bearcă, de o stupizenie pe care nu mi-o puteam imagina. Partidul a devenit o trambulină pentru tot felul de necunoscuţi şi nu un nucleu ideatic în jurul căruia să aglutineze intelectuali şi clasa de mijloc. Nişte şmecheri cu bani sau nişte slugi ale şmecherilor cu bani, aleşi prost, pe întuneric, duc stindardul social-democraţiei. Nu ştii dacă să râzi sau să plângi. Oricum e de un comic absolut colosal ce s-a întâmplat la ultimele alegeri. Liderul democrat, un lider incontestabil al zonei, a avut o negociere pre-electorală cu PSD-ul, din care liderii PSD au înţeles că vor primi ceva. Aşa că n-au mai făcut campanie temeinică. Şi dacă ar fi făcut, nu-i băga nimeni în seamă, pentru că nu-i cunoaşte şi nu-i crede nimeni. Cu nouă consilieri în CJ, n-au ştiut să obţină nimic. Unii vorbesc de trădare. Dar, ca să fii trădător, trebuie să fii inteligent. Eu zic că e vorba de banala prostie…
    E distractiv, este?

    Apreciază

  3. Zexe zice:

    Am citit acest articol si pot spune cu mana pe suflet ca mi s-a parut cel mai lucid manifest pentru „un nou inceput”. Observatiile tale nu sunt numai pertinente dar fac si obiectul unei analize reci si a unei disectii precise a organismului politic care se pregateste a incheia menirea istorica de a face tranzitia dintre un sistem comunist la unul democratic. Ca orice partid de stanga, PSD-ul va trebui sa intre in pasul si cadenta actuala cu celelalte partide nou nascute si sa lase in urma , atat ideologia remanenta din mentalitatea multora dintre cei scoliti la Moscova, cat si persoanele care nu reusesc sa accepte ca o politica moderna se face cu oameni moderni. Impotenta PSD-ului nu rezida din lipsa personalitatilor pregatite sa preia stafeta ci din neputinta de a o smulge din mana acelora ce refuza sa inteleaga ca istoria nu contabilizeaza biografii decat in masura in care le poate lega de fapte notabile. In cazul in care aceste fapte notabile aduc un deserviciu imaginii pe care PSD-ul doreste sa o afiseze, iar partidul se dovedeste neputincios in demersul sau de reinoire, tot ce se poate deduce este ca, fie interesele marunt financiare ale acestora sunt strans legate de o structura consolidata pe alte baze decat cele ideologice, fie numarul celor ce doresc renovarea partidului este insuficient de mare pentru a face acest demers.
    Am cunostinte, colegi de facultate care sunt membri PSD, care au facut parte din guvernele PSD, purtatori ai unei traditii comuniste transmise din tata in fiu. Ei bine, daca despre aceste persoane, despre care fac vorbire, nu pot spune decat de bine, sunt niste oameni extraordinar de bine pregatiti profesional, au o tinuta morala in acord cu vremurile unei tari europene, despre structura pe care ei incearca cu disperare sa-si lase amprenta nu pot spune decat ca este una amorfa.
    PSD-ul nu poate supravietui acestor timpuri decat daca va intelege ca interesele de partid converg in directia modernizarii atat a structurii interne cat si a liderilor purtatori de imagine.
    In caz contrar, PSD-ul va fi amintit in cartile de istorie ca fiind partidul lui Iliescu, Nastase, Mitrea, partidul care a asigurat continuitatea in perioada tranzitiei Romaniei spre stadiul de stat modern.

    Apreciază

  4. Gresala lui Iliescu a fost ca nu a renuntat el insusi sa ma candideze. Daca s-ar fi retras si l-ar fi lasat pe Nastase ca Mare Mostenitor nu se ajungea la scorul asta. asta nu inseamna ca e rau. pentru prima data pe scena politica avem 3 forte echilibrate.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s