Cracaciunism-ul meu


I was a dreamer once….

craciunlamoscraciun

Asa incep toate: de la un vis; visandu-ma in fiecare an inainte de Craciun alaturi de intreaga familie si de toti prietenii mei. Acum, cand nu mai stau deloc asa treburile, visele mele incep sa inceteze. Mai zvacneste cate unul, dar nu destul de mult incat sa ma scoata din realitate.

winter_snow_flakes

Cati dintre voi nu ati simtit ca parca sarbatorile nu mai sunt ce au fost odata? Odata, stii tu, atunci cand totul era bine, cand nu eram tocmai copii, dar eram mai entuziasmati cand era vorba de cadouri, de daruit sau de primit. Odata, cand, mai stii, era o placere sa te reunesti cu toti cei dragi, cand era o placere sa mergi la cumparaturi, sa aranjezi o masa, sa impodobesti un brad, sa bei o ciocolata calda intr-un bar dragut, sau un vin fiert de tine, cu portocale si scortisoara. Nu zic ca astazi astea nu mai sunt placeri, dar s-a schimbat sensul cuvantului. Cel putin pentru mine.

Imi place la fel de mult sa dau si sa primesc cadouri, nu asta e problema. Pe mine ma incearca un gand acum, un gand nebun si putin probabil realizabil. As pleca acum in „tarile calde”, singura; mi-as face bagajul si m-as duce undeva unde as putea uita de ceea ce este Craciunul la noi. Parca nu mai e aceeasi sarbatoare religioasa de odinioara, nu mai mergem la biserica sa ne spovedim si abia daca mai tinem cativa post. Bunicii, dragutii, sunt singurii care au pastrat farmecul acestor zile, saptamani. Tot ei mai coc cozonaci, tot ei mai dau cadouri simbolice, tot ei sunt cei care reunesc familia de sarbatori.

vinfiert

In vocabularul meu si-au facut intrarea noi cuvinte ( le-am denumit eu alexandrisme); unul dintre ele este cracaciunism. Adica un fel de „hai sa ne inghesuim toti la cumparat chiciuri din targurile de Craciun”, un fel de „anul asta ma duc de Craciun in Austria”, un fel de „ce ti-a adus Moshul? uite mie mi-a adus… „, un fel de labareala ( scuzati cuvantul ostil). Totusi, pentru mine, Craciunul inca mai are farmec, mai are mirosul acela al copilariei si al adolescentei, mirosul indragostitilor imbratisati in fata bradului, mirosul sunetelor colindelor, mirosul zapezii, al drumurilor, al colindatului, al vinului fiert, al scortisoarei, al bradului, al amintirilor ce nu se vor sterge prea usor, al tuturor celor care il serbeaza si il respecta.

Craciunul meu nu e prea inedit, dar e cel mai frumos pe care l-am vazut. Craciunul meu nu inseamna goana prin magazine, ci plimbare prin zapada, ingerasi in zapada, fulgi de nea mari si pufosi, daruirea de cadouri de valoare ( si nu ma refer la preturi piperate aici). Cracinul meu inseamna sa ofer si sa primesc fericire, se aseamana cu un basm al copilariei, se traduce prin prieteni si familie si prin calitatea petrecerii timpului. Pentru tine ce mai inseamna Craciunul? Care a fost cel mai frumos Craciun al tau de pana acum? Te-ai gandit la asta? Te-ai gandit cum poti sa-ti faci Craciunul in sine fericit? Hope we’ll find a way out. Sper si ca vom supravietui viziunii neo-moderniste asupra Craciunului din ziua de azi si ca vom trece peste prejudecati, barfe, rautatile celorlalti, cadouri ieftine si cred ca vom putea, fiecare dintre noi, sa ne petrecem Craciunul in felul nostru, asa, mai aparte, mai plin de fericire si cu toti cei dragi noua langa noi.

snow-angel

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Cracaciunism-ul meu

  1. ioanacezara zice:

    La partea asta ma refeream( ce am citat mai jos)…..nu la faptul ca ai tai nu ar tine la tine…..
    la faptul ca visele tale incep sa inceteze….dar eu cred ca este un sentiment de moment, asta cu visele…..caci, toti visam…daca am inceta sa visam….ar fi nasol…..deci….? Nu te-am inteles deloc gresit;)

    „Asa incep toate: de la un vis; visandu-ma in fiecare an inainte de Craciun alaturi de intreaga familie si de toti prietenii mei. Acum, cand nu mai stau deloc asa treburile, visele mele incep sa inceteze. Mai zvacneste cate unul, dar nu destul de mult incat sa ma scoata din realitate”

    Apreciază

  2. Alexandra zice:

    Ei, m-ai inteles putin gresit. Nu e vorba ca ai mei nu ar tine la mine, ba din contra. Sunt fericita sa am o familie buna ( asa mai impartita cum e ea) si prieteni foarte faini. De la jumatatea comentariului sunt perfect de acord cu tine 🙂

    Apreciază

  3. ioanacezara zice:

    Alexandra, esti cam tanara ca sa simti asa ceva in aceste momente….spun asta, fiind convinsa ca ai o familie care te iubeste si se mandreste cu tine….si, cum Craciunul se sarbatoreste cu familia si cei dragi…….asta e parerea mea…..intr-adevar cred ca lumea nu mai e cum a fost, inclusiv obiceiurile si traditiile, dar abia astept Craciunul. Sa fac mancare …prajituri…;)si sa astept colindatorii……sa vad bucuria de pe fetele ingerashilor mei cand primesc cadourile….si multemulte altele…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s