Dialog-monolog cu d-na Alina RAUS (7)

by

Responsabilitatea, incompetenta si sectorul public
 de Alina Raus

Ce au in comun acesti termeni? 
Totul porneste de la aparitia unei probleme (sarcini de munca) de rezolvat in cadrul unei institutii publice (domeniul sau sectorul sunt irelevante).

platon

Simpla ei existenta naste agitatie in randul celor responsabili: executantul –care trebuie sa o rezolve, seful acestuia care trebuie sa semneze ca a verificat (ce?!?), seful sefului care a luat la cunostinta (cu ce scop ?!?), managerul institutiei –care aproba (doar de-aia este „the head off…”). Sirul pe verticala poate continua in functie de structura organizatorica a organizatiei. La acestia se adauga cei de pe orizontala, adica colaboratorii celui care trebuie sa solutioneze problema si care furnizeaza diferite date.
 
In ceea ce priveste agitatia, contrar asteptarilor, aceasta nu este provocata de rezolvarea sarcinii, ci de gasirea celei mai bune solutii pentru declinarea competentei sau, in caz de esec, de evitare a responsabilitatii.
 
Intrebarea este de ce? Nu cred ca in sectorul bugetar s-au adunat numai idioti si incompetenti, iar sectorul privat a angajat doar „the best of the best”.  Chiar daca toate angajarile publice ar fi „aranjate”, este imposibil ca nepotii, verii, cumnatii etc sa fie toti tampiti. In plus, ca orice activitatea umana, si angajarile din mediul privat au o componenta subiectiva.

platon

Explicatia este simpla: in mediul de afaceri, piata regleaza automat anomaliile sistemului eliminand orice institutie care depaseste procentul normal de angajati neperformanti. In sectorul public, birocratie omoara din fasa orice incercare (legala!) de a indeparta persoanele care nu dau randament (a se vedea procedura de concediere si relatia cu sindicatele in sectorul bugetar). 
 
La „privat” nu conteaza daca ai avut dreptate sau nu, ci daca ai rezovat problema. La „stat” solutionarea sarcinii de munca este un amanunt. Important este daca ai urmat normele, procedurile, protocoalele in clarificarea ei. Si, cum nu este medicament universal pentru o anumita boala, la fel nu exista protocol care sa acopere toate situatiile. Astfel ca, te poti trezi ca ai rezolvat problema si esti bun de plata. De aici provine si incompetenta unora dintre angajatii la stat (a celor care gandesc, pentru ca a celorlalti este nativa). Acestia, chiar daca cunosc solutia, prefera sa ocoleasca rezolvarea problemei, stiind ca nu pot respecta procedura (sau ca legislatia este lacunara in aceasta privinta), iar concedierea este undeva departe…..de cazul lor.
 
In aceasta ordine de idei, privind competenta bugetarului prin prisma satisfactiei contribuabilului (adica, ce spuneam mai sus-rezolvarea problemei), un aport semnificativ la generarea incompetentei celor dintai il are neasumarea responsabilitatii. Iar protocoalele, procedurile si celelalte reglementari similare devin mijloace de evitare a responsabilitatii. Desi acestea sunt necesare pentru stabilirea limitelor si modalitatilor corecte de realizare, ele trebuie sa permita si asumarea responsabilitatii pentru neprevazut, dar si sanctionarea celor care profita de existenta lor pentru a evita sa se implice.

Etichete: , , , , , , , ,

Un răspuns to “Dialog-monolog cu d-na Alina RAUS (7)”

  1. Diferența dintre bolnavul străin mort din cauza lipsei asigurării medicale și asiguratul român decedat în spital? | alinaRaus Says:

    […] apă la moară. Eu eram oricum din start împotriva procedurilor de lucru în orice domeniu. Am și scris pe această temă, convinsă fiind că acestea sunt doar un mijloc de a proteja instituția și […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: