Radiografia cauzelor intime ale crizei economice romanesti – 1

by

De curand am avut onoarea si oportunitatea sa stau de vorba cu un „om de stiinta privat” (cum se autointituleaza) originar din Romania, actualmente rezident al Germaniei federale, d-ul economist Dionysius Fota (d-fota@fota-cmc.de), pe un subiect fierbinte si de larg interes pentru noi romanii, inca ghinionisti „mancatori de salam cu soia”..: „Radiografia dezindustrializarii Romaniei, cauza de baza ce a declansat si agravat (in tara) criza economica actuala”. Cu aceasta ocazie dansul mi-a inmanat o brosura editata sub egida (editura) „Academia Oamenilor de Stiinta din Romania”, in care am gasit parcimonios etalate o increngatura de supozitii si analize menite sa demanteleze situatia economica, aparent fara iesire, in care ne afundam pe zi ce trece. In continuare am sa-mi permit sa transcriu cateva din ideile ce mi s-au parut mai importante, urmand ca pe parcurs probabil sa intervina in discutii (comentarii) si autorul, pentru a oferi detalii sau a efectua sublinieri aditionale:

-spre deosebire de recesiune, definita ca o incetinire treptata a ritmului de crestere economica in cadrul unei economii nationale (reducerea cererii, reducerea vanzarilor, reducerea ofertei, reducerea productiei, cresterea somajului, reducerea veniturilor populatiei), Romania a fost afectata direct de o criza economica, ce reprezinta un deranjament durabil al dezvoltarii economiei nationale ce s-a manifestat prin paralizarea tuturor sferelor de activitate de stat (sociala, politica, stintifica, educationala, culturala, etc). S-a produs implicit o desfintare a locurilor de munca, transformand producatorii de valoare si venit national in consumatori neti de buget. La nivelul unei economii nationale se pot produce o multime de „crize”, dar cele mai dure ca si efecte colaterale sunt crizele de sorginte financiara (lipsa banilor, cresterea datoriilor publice si private, devalorizarea monedei nationale, inflatia, etc,), apoi cele sociale, crizele economice de supraproductie, crizele economice de sub-consum, crizele de industrializare (sau dezindustrializare), criza investitiilor, crizele legate de resursele si administrarea energiei, crizele alimentare si in cele din urma crizele absentei de welfare. Aceste crize pot actiona singular, succesiv sau concomitent-interdependent. Romania de astazi este prinsa fatalmente intr-o astfel de asociere de crize interdependente.

-actuala criza economica din Romania, pe langa efectul de reverberatie a crizelor economice mondiale, reprezinta efectul cominutiv al unor actiuni administrative guvernamentale gen: Liberalizarea grabita a preturilor; Liberalizarea rapida a ratei de schimb; Liberalizarea rapida a schimburilor comerciale cu strainatatea; Dezorganizarea agriculturii; Decapitalizarea intreprinderilor de stat (ce a avut startul in anii 1990-1991). Au beneficiat de aceste liberalizari anarhice si neminutios pregatite, autoritatile si administratiile autonome ale statului, sistemul bancar si agentii economici privati, contabilizarea pierderilor facandu-se exclusiv in contul contribuabililor de la baza societatii. Rezultatul direct a fost incetarea productiilor autohtone (initial prin decapitalizare), iar ulterior dezindustrializarea economiei nationale, reducerea la jumatate a cuantumului locurilor de munca, distrugerea marilor exploatatii agricole, reducerea puterii de cumparare ale populatiei. In continuare, la presiunea sindicalismului formalist (interesat doar de castiguri imediate a celor pe care-i reprezentau si nu o reforma autentica a economiei) s-a dat frau liber la spirala cresterilor salariale, fara corespondenta in cresterea PIB si a puterii economice, fortand colateral cresterea inflatiei, prin pornirea tiparnitei BNR, iar pe de alta parte influentand cresterea artificiala a economie prin pseudo-consum, mai exact consumul pe datorie. Disparitia pietei CAER si necompetitivitatea produselor noastre pentru piata din vest a inclus fortat Romania intr-o elipsa economica descrescatoare, din producatori de bunuri devenind neti consumatori de bunuri, dar si in acel caz, cu valoare necorespondent produsa in economia nationala, devenind candidati la indatorare externa, pe modelul unor tari din estul Europei si America latina.

-secvential Romania a ajuns pana la nivelul anului 2010 de la momente de stagnare si regresie economica prin „izolationism” (nedeschiderea pietei spre investitorii autentici, in vederea instituirii clientelismului, a oligarhiei ce sa preia rolul de clasa conducatoare prin preluarea fortata a activului si pasivului economic fost socialist, al tarii), trecand prin momente de iluzorii cresteri economice bazate pe consum (dar de bunuri-valoare neprodusa corespindent in economie) si pana la momente de criza economica autentica, un soi de moment al adevarului cand ni s-a pus fara menajamente in fatza nota de plata a ineficientei si greselilor economice de pe parcursul a 20 de ani de experimente cinice si subiectivitati.

-raportat la statisticile internationale oficiale, in timp ce economiile consolidate au avansat in directia stadiului post-indutrializarii, cea a Romaniei, prin destructurare si dezindustrializare a regresat spre statutul de tara sub-dezvoltata (in curs de dezvoltare), de la unul de tara mediu dezvoltata la nivelul anului 1989. Sub bagheta FMI, a neprofesionalismului si posibil (ocultei) relei intentii, progresiv s-a marit decalajul de dezvoltare intre noi si restul tarilor din UE, politicile sectoriale de dezvoltare comunitara in vederea integrarii negasind un corespondent institutional valid in cele corespondente din tara (ca si argument putem prezenta cuantumul mare de fonduri comunitare neaccesate-neaccesabile).

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: