O lupta fara sfarsit


Resursele de orice fel ale lumii sunt limitate. Ca urmare lumea este organizata dupa principiile legilor junglei: supravietuieste numai cel mai tare, cel care ia si confisca tot. Toata societatea umana contemporana devine pas cu pas un camp de lupta, pe masura ce toti cei de la baza piramidei inteleg ca sunt destinati unui statut vesnic de sclavi, de mijloace dispensabile de productie.
 
In toate tarile, dar mai evident in cele ce formeaza asa zisul Occident, accesul maselor la informatie, duce prin „desteptare din somnul cel de moarte” la o pervertire a manipularii acestora prin mass-media, prin religii, in general prin toate mecanismele oculte prin care populatiile sunt tinute in frau. Dar din momentul cand oamenii isi constientizeaza destinul, cand isi pierd speranta, cand frustrarile le inlocuiesc satisfactiile, intra intr-o adanca disperare, iar cei disperati devin capabili de orice.
 
Ceea ce denumim plastic „sistem” in Romania, este de fapt o subdivziune a unuia, putem spune universal, a unei adevarate conspiratii anti-umane de nivel planetar, adica a unui mecanism structural menit a prezerva suprematia dictatorial-abosolutista a elitei, vezi clasa superbogatilor si superpotentilor, in dauna celor multi si insclavagizati. Si in fapt acest sistem este format ca o suma a tuturor institutiilor de forta ce asigura prezervarea statului (vezi statutul si inamoviblitatea elitei) gen politie, armata, servicii de informatii, justitie, administratii finaciare,administratii deconcetrate, etc. Practic acest sistem poate fi prezentat in sinonimie drept o o societate a represiunii, sau un asa zis stat politienesc.
 
Marile framantari a celor ce populeaza baza piramidei, mai devreme sau mai tarziu duc la o ciocnire cu interesele de afaceri ale elitei, iar elita va reactiona dur, amorsand ca raspuns, legiunile de protectie ale sistemului (fortele de represiune), sa identifice si sa distruga din fasa orice risc la adresa suprematiei acesteia. In acest diapazon pot fi interpretate si represiunea jandarmilor la adresa demonstratiei diasporei in Bucuresti. Nu este greu initiatilor sa inteleaga adevarata schema de putere si interes, ce pune in miscare acest mecanism odios, si sa puna apoi pe portativul logicii, actorii si motivatiile lor.
 
Clasa politica din Romania, de altfel ca si in alte parti ale democratiei liberale mondiale, este parte din elita si din sistem, dar in niciun caz, parte din clasa defavorizata, cica a celor pe care teoretic ii reprezinta. Pe cale de consecinta se comporta dictatorial, sadic, cinic, pe post de satrap. Oamenii simpli nu vor gasi niciodata intelegere si rezolvare sincera pentru problemele lor, venind cu jalbe spre politic. Vor primi in schimb multe promisiuni, amagiri, amanari, minciuni, iar la momentul decontului, represiune, via sistemul despre care am vorbit.
 
Si care ar fi solutia? Am putea vorbi de revolutii, daca nu am sti si intelege conform ce sunt, cine sunt in spatele acestora si cum se desfasoara acele „revolutii”. Am putea studia de exemplu revolutia din Octombrie, asa zis bolsevica, din Rusia si am intelege ca de fapt tot sistemul a facut-o si manipulat-o, nu proletariatul; am putea vorbi de „lovilutia” din 1989 din Romania, in care s-a marsat mult pe marketing, pentru a parea o revendicare populara, si multe alte exemple. Dar nu; In fapt situatia este practic fara iesire, cu de la sine putere. Asa este organizata lumea, si asa functoneaza, de cand exista in stare de constienta. Practic si Bilblia trimite subtil asteptarile obiditilor in lumea de apoi… ca cea concreta, traibila in viata de acum, sa ramana total aservita si in mainile infame ale potentatilor.
 
Sansele de ameliorare ale starii generale de lucru si ale atomosferei din societate sunt, exista, dar au un caracter episodic, exceptionalist, de sansa si de oportunitati. Ei bine, Romania si cetatenii sai de la baza sa pot dobandi alternative, prin „accidente” de continuitate ale „sistemului”. O astfel de oportunitate in slujba cetateanului o vad printr-o constructie politica de gen ProROMANIA. Evident ca riscurile pervertirii si confiscarii acestei structuri, de catre elita oligarhica a  sistemului, sunt permanente, dar „o lupta este viata” cum spunea Lucian Blaga..; Atunci nu ne ramane alternativa decat sa o luptam cu drag si cu spor, pentru ca lupta pentru umanitate este singurul impuls ce ne mai defineste drept oameni si nu doar niste ghinionisti de morti vii.
 
„primus inter pares”
Reclame

Despre SorinPLATON

...a ordinary guy in such a complicated word...
Acest articol a fost publicat în O lupta fara sfarsit și etichetat , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s