Posts Tagged ‘89’

~ Josnic autor ~ Ieftina concluzie ~ Penibila atitudine ~

6 Iunie 2017

Incredibil ce mi-a fost dat zilele trecute sa citesc despre Cluj-Napoca. Cititi prima data efuziunile pestilentiale din link, iar apoi pozitia mea si cred ca si a multor concitadini.
http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/clujul-fictiune-ambuteiata-1_5934e4cc5ab6550cb8cb4f0b/index.html
 
Facand abstractie ca doar din ’89 sunt clujean, cred totusi sunt capabil sa produc o analiza de referinta in problema. Ei bine, spre deosebire de majoritatea aglomerarilor urbane romanesti, Cluj-Napoca este printre putinele autentice si valide in demersul lor. Efectiv ai senzatia ca toti cetatenii orasului sunt parte constitutiva esentiala intr-o retea ce culmineaza ca un bloc unitar, in intreaga societate zonala.

 
Mai toti cetatenii sai trateaza orasul ca pe o proprietate personala, in sensul bun al cuvantului. Pornind de la normele de igiena si curatenie, in care mai nimeni nu arunca deseuri pe jos ci in cosuri (poti recunoaste ne-clujenii prin faptul ca arunca mizerii pe jos, din postura pietonala sau ambarcata auto), dimineata autoutilitarele avand relativ putin de curatat, si pana la norme elementare de civilizatie, cu neclaxonat chiar si in mijlocul ambuteiajelor auto, cu tonalitati verbale joase in public, cu coduri vestimentare si de igiena personala de bon ton, totul duce la ideea ca tuturor clujenilor le pasa de ei si de noi, de aparentele si fondul civilizatie noastre auto-formate.
 
Nimeni nu face insa caz de implicarea sa voluntara sau involuntara in viata cetatii. Totul curge molcom si autentic. Festivalurile culturale, sportive ori academice se impletesc fidel cu normalitatea vietii de zi cu zi. Majoritatea cetatenilor se ingrijesc de orasul lor ca de propria lor persoana. Sportivi amatori la orice ora din zi si noapte prin parcuri si strazi, biciclisti disciplinati ce curg pe benzi dedicate prin toate cartierele, iubitori de caini de rasa, ce si-i plimba cu saculet antifecale asupra lor, s.a.m.d.

 
In linii mari Clujul a devenit si este un organism cibernetic (autoreglabil) viu, mai presus de interese politice, nationaliste, fundamentaliste, ori gregare de indiferent ce sorginte, cat mai degraba unul cosmopolit, multietnic-multinational, elitist si boem. Un oras in care simti iubirea si dorinta de viata, chiar si „la comun”, a cetatenilor sai. Asadar nu se pot compara prea mult din aceasta perspectiva, celelalte orase a Romaniei cu orasul Cluj, indiferent de invidiile micimane manifestate…
Evident ca nu e totul roz, ca situatia e perfectibila, dar ne-o asumam cu totii si incercam tot cu totii sa o rezolvam, in cauza interesului comun. Orasul este din pacate sau fericire, unul medieval, cu strazi inguste, ce a devenit victima propriului succes, fiecare familie avand datorita nivelului mediu foarte inalt de trai, mai multe autoturisme, fiecare turist neorganizat venind (majoritatea) pe cai auto, fiecare navetist din zonele invecinate, trebuind sa treaca zilnic cu stoicism peste orele de varf al ducerii la scoli, la facultati, la locuri de munca si viceversa. Dar lucram la asta si avem in studiu strazi si intersectii suspendate, linii de metrou, linie aeriana de teleferic turistic, strapungeri de tuneluri subterane, mariri exponentiale aeroportuare, clustere de transport multimodal.
La fel avem in studiu si implementare cresterea durabila si ecologica a atmosferei citadine (referire la calitatea aerului si mediului), cu accent pe electrificarea mijloacelor de transport in comun sau privat, pe educatia la toate nivelurile. Ca sa nu mai vorbim ca ne dorim sa devenim primul oras romanesc „al cunoasterii”, ca parte a „societatii tehnologiilor cunoasterii”,  trenduri ce toata lumea de pe mapamond incearca sa le implementeze in zonele lor.

 
In schimb majoritatea locuitorilor celorlalte orase romanesti aleg sa isi critice mai mult sau mai putin venal, propriile urbe. Vedeti numai bucurestenii ce zic despre oraselul lor. Si nu ma refer aici, studiat si marketat pe netosfera, cat oamenii din teren. Efectiv sunt exasperati de nesimtirea metropolitana din jur, in definitiv de slaba calitate a cetatenilor proprii, constituenti. Ca sa nu mai spun, ca personal, nu vad diferente revolutionare si notabile fata de capitala anului 1990; acelasi gri murdar predominant, aceleasi miasme, aceleasi ruine, eventual intesate ici si colo, cu eflorescente imobiliare de parvenitism, etc.; Niciun trend, nicio regula, nicio civilizatie, dar din plin venalitate …si atentie pe capra noastra…
 
La fel si cu restul „metropolelor” tarii, in care in afara de centrele civice cu gard vopsit, au la liber in spate, leoparzi, da si aia cat se poate de jigariti. Si asta ca sa nu mai spunem ca toata resursa umana de calitate a tarii, afluieste catre Cluj, o mare parte din masinile ce le vezi ca merg dimineata catre servicii si birouri, avand numere de inmatriculare din toata tara.
 
Asa ca va invit iubiti colegi de tara, sa ne iubiti si sa ne tratati ca atare, pe noi Clujul si clujenii, si asta pentru ca va aducem la schimb stima si onoare, si nu rusine si penitenta, cum inghitim de regula noi, in numele vostru…

 
Hai totusi sa vedem ce ne uneste si ne imputereste si sa lasam deoparte impartirea raului si nimicului (daca va este bine si vreti sa va fie si in continuare bine cu noi). Oricum intr-un interval de timp mediu, predictibil, Clujul va prelua conducerea acestei tari, ca eventual sa va scape de propriile frustrari si de proastele voastre maniere si administrari. Acum facem repetitia generala locala, pentru cand va trebui sa va conducem spre propriul progres. Planurile noastre sunt etapizate si se desfasora pe principiul picaturii chinezesti, dar cel mai important este ca (majoritar) toti clujenii suntem si actionam, ca unul…
Hai noroc mai baieti si fete… !
„primus inter pares”
PLATON

Moravuri grele la Trezoreria Cluj

15 Iulie 2016

Accidental, astazi am avut un drum de facut la Trezoreria Cluj, pentru a plati o taxa pentru reinoirea permisului auto. Si am ramas blocat, ca la fotograf cum s-ar zice: Astia (I mean „aia”) inca nu au aflat ca suntem in plin capitalism, in anul de gratie 2016, comportandu-se de facto,si  de fapt totul mirosind la propriu si la figurat, a birocratie socialistoida din anii 70.

Daca in curtea institutiei (ANAF) vedeai roind zeci de functionaroi aflati sau mimand a se afla musai in treaba (mai exact la cafelit & fumarit), pentru trezorerie te astepta cazna unui rand de fraieri (asteptatori de mila & viza functionareasca) aproape kilometric. Ce mai conta ca oamenii erau veniti acolo sa dea bani, nu sa primeasca, cu timpul persoanal dramuit poate la secunde, ca angajatii neaosi, ideosebi cei responsabilizati cu paza si directionarea prin strunga a turmelor, arborau o mimica atat de important-martiala, ca abia li se mai mascau cele 3-4 clase de inalta scolarizare; „La rand”, „laaa raaaand”, „stati pe loooc”, „vreti sa va dau afaaara”, „da undee va credeeti, ca acum chem jandarmii de afara sa va bage”, etc… cam astea erau mesajele oferite in feed-back publicului, in loc de mai necesarele pre-ghidari, pentru a nu se sta suplimentar (tot pe poste de fraieri) la ghiseele gresite…

ANAF_Trezorerie_Cluj

Miros urat, vizualizare execrabila, atmosfera de kakat tipica regimului de tzaranet scapatat, de prima generatie la oras, ce s-a si vazut cu sacii in caruta in post de vasnici-vechi mari oraseni. Iar asta este din pacate eticheta pentru mai toata administratia publica (politica) locala din Cluj: mutre lungi de plictisiti afectati, impertinenti, agresivi, sfertodocti, bine hraniti si imbracati, etc…

Cel mai mult „mi-a placut” faza in care la un ghiseu iti prezinti documentatia, iar apoi ghiseista te paseaza (printr-o fanta dedicata actariei si plocoanelor) la o alta ghiseista, care musai se ocupa numai cu maniPULArea banilor. Cum ar veni, adevarat segregare capitalista a muncii, in „corporatia” lu’ peste prajit, nu alta ( 🙂 ), dar cu distractia platitia fiind de noi… FRAIERII de contribuabili.

Vai mama ei de administratie locala din Cluj. Eu cred ca situatia se poate trata doar prin principiul totul plin-totul gol, adica ii dai pe toti parazitii astia afara, faci dezinfectie metodica cu soda caustica si apoi repopulezi „pe curat”… Altfel nicio sansa, cu ce rebuturi si jurasic park am vazut p-acolo…

S-am mai auzit ca „stimabilii” aia pun de-o greva generala pe motiv de nemotivare financiara… Auzi tu la ei tupeu… Nu ca poti rade si plange in acelasi timp, la faze de genul asta… Pe toti i-as da afara, incepand cu sefimea lor, pe asemanarea carora (forma-fond) s-au format si implementat… Nu bani in plus, ci suturi in kur, de lungimea randurilor la care fac sa astepte azi contribuabilii onesti.

Greaaataaa !…

„primus inter pares”

da

PLATON

Vremurile cand Romania inflorea …

20 August 2015

Sunt un conservator prin definitie. Sunt pentru prezervare si perpetuare. Sunt pentru un progres calculat, permanent amendat de limitele bunului simt si spiritul prevederii. Sunt mai degraba pesimist (realist) decat un optimist (idealist) fara argument. Si pentru toate acestea, plus altele care nu le mai insir, consider ca cea mai benefica perioada pentru conceptul de Romania s-a inregistrat sub „odioasa” conducere a lui Nicolae Ceausescu.

Nicolae Ceausescu

Cu toata sinceritatea si celeritatea afirm ca in naivitate sa Ceausescu a fost cel mai autentic patriot roman din cati am studiat si am avut cunostinta. Desi manipulat de media reactionara, cica ar fi produs averi pentru el si familia sa, de fapt a produs 99% avere pentru Romania. A luat in primire o tara inapoiata, majoritar agrara, cu largi inechitati in sfera sociala, si a recontruit-o de la zero, facand, e adevarat si greseli (excese) de parcurs, ca doar numai cine nu face nimic, sigur nu greseste.

Si a luat Nicu al nost’ toata descendenta taranimii anilor 50-60, a trimis-o la scoli medii sau inalte, si a transformat-o intr-o autentica si valoroasa resursa umana, capabila de competitie cu terti externi. Asa a ajuns ca orasele sa fie ocupate de o prima, maxim secunda generatie de ne-oraseni, asa au ajuns ca la pachet, orasele sa importe calitati si defecte asociate mai degraba satului (continuitatii) decat orasului autentic (progresismului).

Ei bine, Ceausescu a industrializat Romania high-tech pentru acea perioada, iar apoi s-a incapatanat sa-si depaseasca ca si tara, conditia de vaca de muls a neocolonialismului, achitandu-si fortat datoriile, ba mai mult, afirmandu-si apoi (tot ca tara) veleitati de arbitru geostrategic la nivel regional si planetar (cei mai vechi din „servicii” stiu si pot confirma ce spun, pentru ca multe fapte onorante de vitejie si succes ale Romaniei acelor vremi sunt inca azi ascunse, si asta din ratiuni de finantare si continuitate pentru anumite foruri de putere post ’89).

Revenind, afirm ca niciun lider sau structura politica din anii 1920-1940, respectiv 1990-2015 nu s-a apropiat de anvergura si constructivismul epocii Ceausescu. Capitalismul construieste exclusiv pentru kururi individuale, in timp ce „hulitul” a construit majoritar pentru tara si popor. In acea perioada Romania era un permanent santier, arzand incredibil etape de dezvoltare economica si istorica. Si ajung sa cred ca un astfel de conducator dedicat, un astfel de om providential care sa se puna interesul tarii peste interesul sau ingust egotic, nu cred ca va mai avea curand, sau vreo data, acesta tara…

Discutia este si poate fi ampla, dar eu m-am referit doar la portiuni din partea plina a paharului. E adevarat ca imi pare rau pentru cei ce au avut conjunctural de suferit, dar imi pare bine (adica le doresc bine) pentru cei ce au construit ceea ce azi nici macar nu ar fi „actualii” capabili ce putin sa varuiasca … iar asta trecand peste faptul ca nu mai au ce (sa varuiasca), facand aprioric totul praf si pulbere, si aducandu-ne din nou ca tara, intr-o forma moderna de comuna primitiva….

PLATON

sorinplaton

„primus inter pares”

Ce facem dupa ce vom fi invinsi in viitorul razboi ?!…

2 Mai 2014

razbunare

Orice stat ce-si doreste sa existe, sa fie demn si respectat, sa aiba un viitor, daca trecut, poate nu prea a avut, pe langa subzistenta economic-sociala trebuie obligatoriu sa-si plateasca o „politza de asigurare de viata”. Aceasta politza este reprezentata de investitia in armata si armamente. Ori dupa ’89 sleahta de hiene organizate pradator in caste oligarhice ecomice si politice, au considerat fara sens sa dirijeze veniturile si plus valoarea tarii, altundeva, decat in conturile evazioniste personale. In aceste conditii, in caz de conflict romanesc de proportii cu terti „prieteni”, in conditiile in care prin absurd am fi nimiciti, in secunda imediat urmatoare absolut tot tradatorii ce ne-au lasat descoperiti si slabi, vor fi executati public prin spanzurare (vom face economie de munitie pentru apararea intregului popor); ma voi ocupa personal de asta…. http://adevarul.ro/international/europa/vocea-rusiei-loveste-nou-romania-nu-rezista-mai-30-minute-fata-unui-razboi-1_5363289f0d133766a8486395/index.html#

PLATON

sorinplaton

„unul dintre egali”

Sa nu ma intrebi niciodata de primul milion de $ …

7 Aprilie 2014

„Dai in mine, dai in fabrici si uzine”… Se vede treaba ca cei cu valente de hoti, devalizatori, escroci, meschinarie, cinism, banditism nu au avut niciun scrupul sa dea in fabrici si uzine, sa dea din coate si genunchi, sa insele cat mai mult si pe cat mai multi. Ca de fapt a face prin trafic de influenta afaceri cu statul, in dauna statului, in dauna celor multi pe care statul in subsidiar ii reprezinta, putem spune ca reprezinta cu subiect si predicat, o crima.

greed-avarice

Dupa cum spuneam ani la rand ca liniste in tara asta nu va fi atata vreme cat toate averile post ’89 nu vor fi verificate prin filtrul legalitatii si moralitatii, pana atunci proiectia vinii colective va pluti nonsalant si asupra „nevinovatilor” care se complac in acoperirirea prin tacere a tuturor talharilor cu staif. Asa ca incercati sa va uitati cu alti ochi la cei ce anual isi permit sa-si inoiasca automobilele cu ultimele modele Maybach, Mercedes, Lamborghini, Ferrari, Porsche, Maserati, etc., care isi permit n-iahturi, simultan vile la munte si mare, castele in localitatile de bastina, avioane de linie, multi-croaziere anuale…. in conditiile in care 80% din populatia Romaniei de abia supravietuieste, sau face foamea de la o luna la alta. Acesti parveniti au acaparat bunastare, pozitie sociala si aroganta furand averea statului, averea tuturor. Ganditi-va ca un scaun de la iaht, o oglinda retrovizoare de la Veyron, o pingea de la Vuitonul sau samurul de la gat este poate facut din cota parte a aportului tau la averea intregii natiuni…

Solutia este sa intrebam intotdeauna ipochimenii cum si-au facut „primul milion”, chiar daca acum isi permit luxul albirii trecutului-prezent, pozand intr-o celesta inabordabila onorabilitate, toti astia ce au stiut a promova prin furt… prin furtul startului si a dreptului la echitate.

http://adevarul.ro/economie/bani/romania-capitalismului-cumetrie-patru-milionari-cinci-supt-stat-1_5341161f0d133766a88aadf1/index.html

http://www.petitiononline.com/ilicit/petition.html
(we need to combat the corrupted and not only the corruption..)

PLATON

sorinplaton

„unul dintre egali”

 

NATO preia de la noi tactica pamantului parjolit si fuga in munti

21 Martie 2014

Vorbim de ani de zile si vorbim degeaba. Romania trebuie sa fie o tara puternica atat la propriu cat si la figurat, dar puterea se construieste stadial, etapizat, de-a lungul unei perioade consistente si nu prin hei-rup-uri, ca altfel vom trimite in F35 piloti incalati in opinci si nojite. Pentru acest lucru se cere predictibilitate, seriozitate si motivatie din partea tuturor factorilor implicati. Din pacate in acest moment ne constituim in veriga slaba a NATO pe pivotul de securitate est-european. Si ca sa dezvolt, eu in locul rusilor pe acest aliniament (via Ucraina de Sud – Transnistria – Basarabia) as forta „ruperea frontului”, pentru a destructura intreaga sandrama militarista conventionala occidentala. La fel ca si la Stalingrad vom trage ipotetic dupa noi in jos un intreg continent in caz de incalzire si globalizare a conflictului ruso-ucrainian.

romanian-face

Altfel singura solutie este alinierea noastra la strategia de descurajare prin provocarea de mari pierderi (chiar daca nu si capitale) in randurile agresorului… ce prin definitie este reprezentat de estul salbatic. Este nevoie de o inarmare de tip smart, cu accente pe „obiect pentru descurajare prin tactica” si mai putin pentru „obiect pentru descurajare prin cantitate”… Evident ca mai trebuie si bani, dar pe „astia” ii vom gasi si „imprumuta” de le toti cei ce au evazionat si alienat economia Romaniei din 89 incoace…

cia

In alta ordine de idei au si rusii dreptatea si indreptatirea lor. Cum ar veni ce comportament ar fi avut americanii daca rusii fortau (influentau) o schimbare de regim in Alaska?… Totusi asta nu ne obliga la o pozitie de spectatori impotenti ci trebuie sa ne aliniem activ partii la care suntem arondati prin tratate, ca altfel ne vor rade timp de secole (ca nemtii azi) si curcile…. http://adevarul.ro/international/foreign-policy/pivotul-polonez-inarmeaza-varsovia-1_532c0f850d133766a819249a/index.html

PLATON

sorinplaton

„unul dintre egali”

Dor de OCNE..

21 Mai 2013

Se poate vorbi mult pe marginea intemnitarii controversatului Jiji Becali. Sentimentul general este in continuare ca justitia se face la comanda, telefonat. Daca se considera ca da bine la CV-ul tarii sau mai stiu eu cui, brusc se deschide robinetul cu arestari. Pe de alta parte nu trebuie sa ne ascundem dupa deget ca Romania este un stat mafiot. Pe calea „lobby”-ului, corporatiile si capitalul privat influenteaza decizia institutiilor statului de sus si pana jos, privarea de libertate fiind doar una din n metodele anticoncurentiale.

Apoi nu este de neglijat cimentarea statului elitei oligarhice, ce dupa ce s-a definit, trece acum in faza de consolidare si transmitere ereditara a puterii exclusiv in sanul lor, a initiatilor adica. Toti cei ce sub o forma sau alta jinduiesc sa penetreze acest for superior de organizare, daca nu cumva l-au populat pana acum deja, sunt brutal reprimati, cea mai facila cale de combatere fiind justitia aservita via noianul de legislatie intentionat facuta imperfect, pentru a lasa loc interpretarilor subiective.

fraud-jails

Totusi opinia publica cere „sange” dupa atata frustrare si amar inghitit dupa 89. Toate visele si idealurile majoritatii cetatenilor au fost definitiv ingropate de haita de raptori ce au devalizat tara in ultimii douazeci de ani, asa ca cel putin din punctul meu de vedere nimic nu este de pregetat ca echitatea sa revina in matca bunului simt.

In aceasta ordine de idei sunt de principiul ca evaziunea si frauda economica sa fie dur combatuta. Absolut toate averile facute dupa 89 trebuiesc verificate prin filtrul legalitatii, iar contravenientilor sa li se ofere sansa reabilitarii, returnarii catre stat a plus valorii nejustificate a averilor, alternativa fiind propriri pe avere si inchisoarea.

Pe de alta parte actul educativ al incarcerarii nu este suta la suta eficient, daca subiectul sta linistit sa-i treaca timpul ca sa revina in libertate si apoi sa-si consume senin fructul infractiunii. Nu. Este necesar ca acest gen de orientat sa fie lovit unde-l doare mai tare. Se impune popriri majore sau confiscarea totala a averii la anumit gen de infractiuni, sau la anumite grade de periculozitate civica.

Cert este ca armonia in societate, resetare tuturor tensiunilor ce paraziteaza bunul nostru mers si plasarea noastra in modernitate si normalitate, se va face exclusiv dupa o ampla activitate de dez-criminalizare a tarii. Totul porneste de aici. Apoi ca asta se va face de la sine, desi este putin probabil, „nebunii” refuzand cu obstinatie sa se identifici drept „nebuni”, probabil ca ne va obliga pe noi, restul societatii, sa ne organizam si sa facem oficiile sa bagam toata aceasta pelagra, unde ii este locul, adica la OCNE… 

oligarhia_Romaniei

sorinplaton

PLATON

„unul dintre egali”

Un sentiment tautologic de mila

26 Ianuarie 2011

Zbaterile tipic agonice a unui om-regim, ce refuza cu indaratnicie sa scoata capul din nisip pentru a da fatza cu adevarul crud, partial rezultat a proprie sale existente, nu poate sa nu creeze in subconstientul colectiv sentimente (umane) empatice. Oricat de diabolic, cinic si pervers este presedintele Basescu, in ochii nostri ai tertzilor integri, echilibrati intelectual-emotional, nu poate sa nu ne genereze un profund sentiment de mila referitor la impotenta acestuia de a-si juca rolul ce si l-a autoasumat.

O mare speranta a politicii romanesti post 89 (multi ziceau asta fara sa o afirme verbal..), un posibil model de urmat s-a dovedit in final mai gol de continut si decat enuntzul sau, aducandu-i zbaterile de ramanere pe val indiferent ce, ca o permanenta in van tentativa de parvenire. Ca da, acesta este motivul intim ce l-a animat si-l anima pe acest om si anume orgoliul parvenirii politice cu orice pret, scopul final (din punct de vedere psihologic) fiind demonstrarea evolutiei personale peste ani (de la etapa de copil razgaiat ce se batea pe maidane in urletele vecinilor, apoi de elev si student mediocru ce era ursit de catre pedagogi in cel mai bu caz cu un statut de descarcator de vagoane in port, etc) vis a vis de tertzii din anturajele personale, ca iata ce mare, destept, frumos si puternic a ajuns si ca in ce mare eroare se gaseau acuzatorii sai din trecut…

Si iata ca lipsa de substanta a fundatiei si constructiei sale personale civice  astazi tinde sa-i prezinte reversul medaliei si nota de plata, toate zbaterile sale „evolutioniste” (mai mult de carpire) tinzand in cel mai bun caz de proiectare a omului in panoplia celor mai mediocrii dintre mediocrii romani. In acest context „din afara problemei” putem sesiza cel mai bine zbaterile din interiorul entitatii. Putem vedea efluviile de material amar-bilos ce tind sa-l acopere ca o chintesenta a neputintei. Iar in acest timp boborul ii simte slabiciunea .. si va incerca sa profite de aceasta distrugandu-l, ca si distrugerile initiatice de efigii via vraci-vrajitori medievali, la gandul ca asha vor da o lovitura de moarte propriilor sentimente de neputinta, impotenta si mediocritate colectiva…

PLATON

„unul dintre egali”

Din nou ca viermii … dar ca intotdeauna ..

17 Ianuarie 2011

Este cert ca destinul romanului nu este unul fast. Din rau in mai rau a devenit o nota de normalitate peste milenii, contribuind ca si factor suplimentar de incastrare genetica a profilului de sclav vasal. De altfel gura spurcata a primei rame din tara asta, vezi prezidentul matelot, in care facea apologia nevertebratelor demne de mila si dispret in a descrie o realitate uzuala a viitorului-prezent romanesc, deja ne-a ursit pe modelul Brucan pentru inca vreo douazeci de ani. Suntem condamnati ca din postura de sclavi aspiranti a posturii de consumatori de wealth (bunastare) capitalistoid, sa trecem direct in cea de iobagi platitori de datorii nationale, deci de datorii facute de altii si pe la masa altora.., pe motivul ca vezi doamne oricum ni s-a facut o uriasa binefacere fiind upgradati istoric de la nivel de antichitate (sclavi) pana la cel de obscur medievalism (sherbi)…

Viitorul nostru si a descendentilor nostri este iremediabil total amanetat. Dupa ce ca si-n mitul mesterului Manole dupa 89 am daramat tot ce construisem cu efort pana atunci, astazi pe alt model, dar unul ceva mai vechi, vezi-l pe Sisif, ne apucam cu lanturi legati de gat si picioare sa rostogolim pe deal in sus pana in plus infinit un urias bolovan, reprezentand nici mai mult nici mai putin decat ursita unui condamnat vesnic la purgatoriu, nefiind constienti macar ca noi de fapt suntem niste bieti actori (victime) de facto ai Iadului biblic diavolesc.

„Ce e viata, daca nu o lupta si atunci lupt-o..” zice un profesor universitar apropiat mie, citandu-l pe Lucian Blaga, dar astazi nu pot ca virtual ce putin sa nu-i raspund, ca „lupta asta este una searbada”, fara fundament si scop, fara nicio FINALITATE,.. decat inregistrarea efortului si suferintei indeplinirii sale.. Am ajuns (de cand existam ca si constiinte de neam si persoane) o forma fara fond, o permanent jena din cauza constientizarii mediocritatii noastre cu care am fost poate haraziti de forurile spirituale superioare intelegerii noastre. Cu alte cuvinte unora li s-a harazit o viata de huzur in rai, ca in paralel altora una de training activ in vecinatatea varcolacului sef peste flacarile Gheei… Curat murdar adica!

Locuitorii acestor meleaguri nu au dus-o bine cu adevarat NICIODATA, asa zisele iluzorii faze de pseudofericiri fiind niste biete pauze de ring intre doua runde complementare de suferinte si rau.. Locuitorii acestor meleaguri nu o vor duce bine cu adevarat NICIODATA. Fiti atenti la mine si la ce spun…ca nu o spune acum ratiunea din mine cat subconstientul (colectiv) cel semitreaz … Solutii nu exista, decat cele mincinoase ce ne imping in fals spre o fericire promisa intr-o alta viata (vezi religia cu ale ei povesti cu pesti), astfel ca acum, in acest moment sa tacem din guri si sa lasam pe cei ursiti sa traiasca bine .. sa o faca de tot si pana la plasele

PLATON

„unul dintre egali”

PDL – Un examen de maturitate

16 Decembrie 2010

Episodul pactizarii cu infama escroaca Ridzi se constituie in ultima picatura din paharul cu argumente, care face PDL-ul mai odios decat tot restul clasei politice luate la un loc. Si cine erau cele (cei) mai mari goarne si dobasi comunali ce urlau ca din gura de sherpe, ca PSD-ul cu Nastase in frunte sunt hotii hotilor? PDL-ul evident. Boc (Muck cel Mic)  nu mai prididea sa macine cu rasnita bucala, pe toata suprafata mediatica a Romaniei, cu privire la pericolul cel mare, daca la penultimele alegeri parlamentare PSD-ul reuseste cumva hattrick-ul, ramanand atotsuveran si la guvernare. Si dai si lupta si dai si zbiara, toti zbaghii proto-portocalii (ca atunci nu erau inca metamorfozati in blana portocalie de azi) ca unu, in spume la kur si clabuci la gura, apostolau apocalipsa si asta daca si numai daca, boborul greseste alesul oualor (stampila de votat) din cuibarul natiunii…

Basescu, marele campion don Quijot-ist (exclusiv in vorbe), de dimineata si pana seara, de seara si pana dimineata se lupta cu balaurul „ciumei rosii” de printre sticlele cu tequila. „Arde-i pe corupti” alaturi de „Sa traiti bine” au fost celebrele cele mai inselatoare si mincinoase slogane ce au prostit aceasta natie, de pe vremea lui A.I.Cuza si pana in prezent. Un asa tupeu inimaginabil a fost si ramane pentru eternitatea natiei … inimaginabil. Clasa politica cu trio-ul PDL – Boc – Basescu pe post de avangarda-fanion si-au demonstrat pentru ultima data falsitatea, caducitatea si reaua intentie. Totul este numai vorbe de claca. Totul este numai interes privat sau de grup restrans. Totul este negru daca decurge in favoarea „alorlalti” si alb daca se sloboade in favoarea „noastra”. O asa parsivenie de proportii cosmice nu credeam ca vom vedea vredata noi romanii, ce cica am facut o revolutie in 89 in numele adevarului si dreptatii…

Basescu, Boc si sleahta lor de haidamaci portocalii spalati pe creier (si constiinta) au renuntat brusc la „principiile” pe baza carora ii prigoneau termopanele lui Nastase (nu ca omul nu ar fi corupt, dar cel putin isi vedea in liniste de lungul nasului), facand-o scapata de ocna pe una din hoatele lor de baza. Acesti furi travestiti in partid politic au stiut sa devalizeze intreaga tara pana la ultima centima, bordurizand tot ce nu era inca desenat pe plansa, promovand tot ce nu avea nevoie de promovare, asanand tot ce mai avea viata economica de sine statatoare.. Ce mai tura vura aceasta ciuma bubonica portocalie a avut si are prin influenta un efect mai grav decat cel generat de criza economica mondiala. De fapt ca s-o spunem pe aia dreapta acesti mizerabili s-au ascuns sub justificarea crizei omniprezente, ca sa devalizeze pe la spatele nostru in liniste, intreaga noastra seva vitala. Intocmai ca si organismele parazite, fara prea multe mustrari de constiinta ne-au exploatat insutit fatza de birul cat le cerea „poarta strainatatii” (vezi privatizarile pe un leu) sa o faca cu noi, „opincarii”. Au rupt si rup zeci de piei de pe noi, fara ca nimeni sa se sesizeze si sa puna apoi de o sesiune televizata de executii sumare, eventual de tras talhari pe roata…

Da ce vorbesc eu aici.. Va dati seama ca in cazul unei situatii de haos institutional generat de vreun razboi mondial, de vreo rasturnare majora de regim politic global (vezi China, Islamul, etc), vreun meteorit, cutremur sau orice altceva ce ne va intoarce pentru mult timp cu rotile in sus sistemului de represiune (de exemplu lucratorii Securitatii cam 6-8 luni dupa lovilutie au stat cazarmati in locatii ascunse, pentru evitarea razbunarilor, situatia nationala generala fiind efectiv la voia destinului) … ei bine va incepe MAREA VANATOARE DE VRAJITOARE (ce o vom denumi tehnic de acum inainte M.V.V…) … Toate politele neplatite si inghitite cu noduri de noi cei de la baza piramidei vor ajunge la „maturitate” si scadenta… Iar a „rade in pumni” de ce „ineptii” mai scornesc unii si altii (poate ca mine..) referitor la destinul neomenklaturii asazis betonate in domuri de clestar, nu-mi ramane mai mult de zis decat ca totul este relativ (vezi Einstein), ca singurul lucru sigur este faptul ca nimic nu e sigur… si ca numai maine nu-i poimaine!

A.M.R in scadere fortata, racanilor nomenklaturoizi!..

PLATON

„unul dintre egali”

Preambul „Let’s Do It Romania”

23 Septembrie 2010

Consideratii cu tenta filozofica

Zilele astea sta sa debuteze campania nationala de sensibilizare prin implicare a opiniei publice, in ceea ce priveste problematica ecologiei, a mediului inconjurator si sustenabilitatii societatii pe termen lung. Initiativa este una salutara si prin succesul de public, cel putin virtual (s-au anuntat ca participanti mai multe zeci de mii de persoane), societatea civila autentica incearca sa dea un semnal puternic statului anacronizat, de angajare in directia unei „autoadministrari”, un prim pas in cea a „autoguvernarii”, in urma excedarii actualei funebre realitati si clase politice.

platon

Poate ca au trecut timpul revolutiilor violente clasice, bazate doctrinar pe un „extrovertism rudimentar” si urmeaza randul celor subtile din interiorul sufletelor noastre, eventual in micile comunitati ocupationale locale, deci un fel de „introvertism militant soft”. Nimeni nu mai se increde in reguli si legi create in fals (fara fundament real) deoarece au fost definitiv si profund viciate de regim si ca atare se cere valid necesitatea unei noi stari de fapt necesare evolutiei societatii romanesti. Ei bine atunci, partea motivata si altruista a societatii nu are alt debuseu in directia salvgardarii decat crerea unei societati paralele cu cea oficiala, cu reguli si legi proprii, dar care sa evite orice conflict fizic cu respectiva, ce ar putea asa sa ofere motivatii de prigonire si scoatere in afara legilor (oficiale) pentru „proscrisi”.

Ei bine gradul tot mai mare de subiecti romani ce achieseaza la oferta de schimbare prin auto-reeducare, denota ca spiritul national incepe sa se trezeasca si sa fermenteze, urmand ca intr-un ipotetic viitor sa dea si-n clocot (soft.. conform rationamentului de mai sus). Esenta pozitiva a societatii incepe sa-si piarda rabdarea, mai ales ca acum dupa 20 de ani de la lovilutie sesizeaza ca in 89 a fost atrasa intr-o capcana, azi netraind societatea visata in timpurile de asa zis comunism.

Revenind la realitate, poate ca o parte din personalitatile VIP ce s-au anuntat ca suporteri ai acestei initiative au facut-o din ratiuni egotice, de autopromovare, dar cu siguranta ca o alta parte, consitenta, a ajuns sa perceapa conform realitatea si sa decida constient in favoarea constructiei civice autentice.

Pe de alta parte initiativa Let’s Do It Romania intampina mari dificultati de ordin logistic, sponsorii fiind ca si inexistenti, ori reticenti in a finanta actiunea (fiecare agent LDIR fiind bugetat cu aproximativ 10 euro: saci polietilena, manusi, transport), neavand nimic de .. castigat de aici. Si asa vor fi toate sansele ca voluntarii sa fie nevoiti sa mearga la supermarketuri sa cumpere singuri sacii, pe care sa-i umple apoi cu deseurile catabolismului nesimtirii statului si societatii retrograde ce o gireaza…

platon

In paranteza va spun ca rezultatul final al LDIR va fi mai mult unul de imagine, de catalizator al crearii spiritului civic neaos (ca societatea civila preexitenta este doar una falsa, importata interesat din exterior, ori creata in scop diversionist de catre stat, societatea girata si de clasa politica amoralizata). Practic nu se va obtine mare lucru din punct de vedere fizic, din imediat a doua zi dupa strangerea gunoaielor, acestea fiind „completate”- desertate de satenii limitrofi, din nou la loc… deoarece principiile economiei noastre strambe de piata au scumpit recoltarile si depozitarile de deseuri, „oamenilor simpli” fiindu-le mult mai facil „sa-si dea jos pantalonii si sa se usureze pe ascuns,..prin natura virgina, ..pe unde-i apuca..”.

In concluzie, pentru un succes de durata si de esenta a acestei initiative este nevoie de motivarea intregii societati, eventual chiar si prin acte de coercitie (legi cu penalizari aspre). Mai ramane sa vedem cine vor fi cei ce fac legile respective, eventual noua societate …

„unul dintre egali”

PLATON

A mai ramas „Big-Badabum” la rand…

3 Iulie 2010

…ca-n rest, din 89 incoace le-am „experimentat” deja pe toate…

platon

platon

The system fight (strike) „back” !

14 Mai 2010

platon

Din toata logoreea flasnetara prezidentiala de ieri, “citit” printre randuri am inteles ca inca nu am cunoscut ca si tara valentele represive ale acestui regim. Cu alte cuvinte orice eructatie ori flatulenta va putea fi subiectiv asociata pericolului “disolutiei” statului de drept (desi parca tot ce fac acum acesti diletanti de „conducatori”, nu ar fi exponential mai rau in aceasta directie..) si tratata ca si atare, respectiv „gradual”, cu bastoane in cap, gaze paralizante pe gat, socuri electrice in fund, gloante de cauciuc in plex si de ce nu … munitie de razboi in mecle. Oligarhii asta de carton se simt incoltiti si sunt hotarati sa tina CU ORICE PRET status qvo-ul constructiei lor infame. Veti vedea curand asta… i mean “veti trai bine” curand …

platon

Regimul neo-nomenklaturist oligarhic (sistemul) cu Basescu pe post de afis se constituie in cel mai mare pericol la adresa democratiei si valorilor obtinute prin sange in 89 SI TREBUIE CU ORICE PRET SA FIE OPRIT. Va fi un meci de tip „care pe care”, respectiv sistemul va lupta violent in directia prezervarii sale „cibernetice”, iar societatea oamenilor simpli (90% din cetatenii tarii) vor lupta pentru dreptul la viata, la libertate, la dreptate, la echitate, la decenta. Va fi o lupta nemiloasa dar extrem de necesara. Raul va trebui a fi cauterizat de la radacina…ca altfel ne va insclavagiza pe toti la pachet.

platon

Atentie mare deci, ca s-a intrat in etapa „reglajului fin”..cu maceta si harponul adica!.. Eventual mai treceti pe la gym-uri sa va repuneti fizic in forma… ca „amicii” nostri asta fac pe poligoane de dimineata si pana seara… Asta fac in sensul ca se pregatesc luptand cu situatii si adversari imaginari, sa reprime oarecand( -oricand) la ordinul comandantului lor suprem, TOT. Stiu asta deoarece inainte de ’89 am avut ocazia sa cunosc din interior acest mecanism, ce pe fond si astazi este foarte putin schimbat… 

platon

Ehehei feciorii moshului.. Si va veni atunci o vreme (ca sa folosim niste sintagme biblice verificate ca si impact).. Va veni deci o vreme cand toate constructiile „lor” de securitate, de societate, de interdependente via soft power vor deveni caduce… Va veni o vreme cand totul se va reduce la cel mai mic numitor comun, LEGEA JUNGLEI… o lege ce-i drept amorfa, alogica, dar cat se poate de sanitara. Daca „ei” ne-au aplicat-o pana azi sub forma de substitut (legea junglei din societatea neo-liberala a post-capitalismului), „noi” o vom incerca sa le-o aplicam inapoi, de „azi” inainte, intr-un sens mult mai dialectic, mai fidel.., chiar literar am putea spune. Deci very soon mai loazelor neo-nomenklaturiste mai! Veri suun!

“unul dintre egali”

PLATON

platon

Clubul de la Bucuresti..”dupa douazeci de ani”

6 Noiembrie 2009

Istoria recenta a Romaniei respecta fidel paternul unui roman de capa si spada cum ar fi de gasit mai mult in portofoliul unui Alexandres Dumas.Ca si-n respectivele opere literare si noi am avut de toate. Am avut maximizat intrigi, foame, nedreptate, inechitate, mari idealuri, cumplite deziluzii, „cardinali Mazarini”, multa tevatura pentru motivatii de nimic, egoisme exacerbate, vicii, etc.

Ce nu aparea importalizat in respectivele romane, precum nici in romanul „Romania anilor 89-2009”, decat la un mod pur colateral insignifiant, in economia jocului, este „maria sa poporul”… O permanenta masa „sub vremi”, invocata parsiv si mincinos doar pe post de justificare, de indiferent cine-ce a condus-o.

Care ar fi referintele la cetatenii ce alcatuiau cadrul scenelor marilor acte de curaj si eroism ale celebrilor D-Artagnan, Porthos, Aramis, ori Athos? Dar care ar fi prin corespondenta dovezile existentialiste a oamenilor simpli, ce au decis si facut pe fond schimbarea, in dorinta de spre mai bine? Ei bine, nu numai ca dorintele lor nu s-au realizat, sau ba din contra.., dar au fost cu totul trecuti exclusiv in nota de subsol a oricarei administratii, fie aceasta nationala sau locala… biete si sterile cifre-procente, ca si la Auschvitz… Nu au contat niciodata cu adevarat decat ca si mase de manevra.

Bastilia a fost doborata de „gavroch”-i ce „de-a doua zi” au si intrat in desuetitudine, in timp ce „oamenii de stat” imediat incercau sa ocupe nisele si locusii de putere „eliberati”, sa organizeze cu alte cuvinte „haosul” ..in folosul exclusiv al propriului interes.

Au trecut douazeci de ani in roman, au trecut douazeci de ani si-n realitatea noastra cotidiana. Cu ce rezultat?… Dand totul printr-o sita imaginara, cu ce marete realizari ne putem mandri ca am bifat azi? Am proiectat cumva natia pe culmi de respect, mandrie, valoare internationale, bunastare, visate?.. Eu zic ca nu. A fost numai vorba multa, vant in guri, miraj morganatic de welfare, sentimentul insingurarii, neimpartasirii, asezonate cu stres cat cuprinde si cam atat. Sau sa nu mint..beneficiem azi si de gripa porcina…

In romane, fie acestea centrate pe subiecte ale anilor 1600-1700, dar si-n romanele vietii de zi cu zi, ce conteza cu adevarat este numai si exclusiv vip-ul, personajul central, cel pe care se puncteaza toate reflectoarele, cel ce aduna toate ovatiile, laurii si plus-valoare natiunii, eventual, daca binevoieste, se constituie in modele ad-hoc de urmat pentru restul de gloate…

Clubul de la Bucuresti, prin interventiile interlocutorilor a incercat in sesiunea de ieri 05.11.09 sa faca o paralela de atemporalitate intre destinul unei natii privita de la nivel micro si determinarea elementelor sale unitar componente (cetatenii) de a-si depasi conditia. Declicul, punctul zero pentru etapa de repersonalizare a natiunii a fost considerat momentul revolutiei romane din 89. Oamenii agregati sub forma de „mamaliga” finalmente si nesperat au explodat, ducand de-a dura ideologii, sisteme politice, sociale, conveniente societare, dureri, idealuri; cum ar veni cetatenii deliberat s-au aruncat cu capul inainte, spre orice, oricat de necunoscut si posibil tenebros ar fi fost, numai sa evadeze odata din inchisoarea prezentului… Si au evadat…

La randul meu, acum din political correctness ar trebuie sa fac o jonctiune de trecere de la „Cei trei muschetari” la mai logica „Marile sperante” ale lui Charles Dickens, dar totusi nu o voi face.. Saltul poporului s-a facut in gol si atat. In spatele cortinei nu ne-a asteptat raiul pe pamant ci din contra…, de azi unii au ajuns sa regrete „valurile tineretii” ce i-au impins nesabuit spre ceea ce generic se numeste azi democratia liberala..

Ca intotdeauna de la „Adam si Eva” incoace poporul a fost si este primul ce plateste si ultimul ce beneficiaza.. Ei bine toti cei ce au vorbit pe rand in cadrul meetingului Clubului de la Bucuresti, au incercat prin alocutiuni sa repuna oamenii-celula de la baza societatii, pe piedestalul lor meritat. Sacrificiul poporului nu mai poate fi trecut cu vederea. El exista si in permanenta ne autointretine. Poporul nu este un indiferent ce „ei”.. Poporul ..suntem de fapt „noi”, cu totii, mai mult sau mai putini egali in drepturi si obligatii.Si desi nu putem sa ne imbatam cu apa rece, astazi „noi poporul” suntem liberi..

Se poate pune insa problema a ce ar mai putea sa insemne azi cuvantul libertate?! O fi realitatea si capacitatea ca din mijlocul societati de consum, sa ..consumam gozerii si artificii de marketing pana cadem lati, iar apoi diabetici si cancerosi? O fi fost „inainte” capacitatea de a fi avut timp sa citim, sa socializam, …sa traim? O fi astazi capacitatea de ne sti liberi sa circulam, dar sa nu o putem face constransi economic? O fi astazi posibilitatea de a vedea bananele le „liber” in galantare, dar sa nu fim in stare sa le cumparam pentru copii nostri? Atunci oare am castigat numai libertatea de a ne face rau si a muri mai organizat….?…

Care ar putea fi totusi concluziile „vandabile, manipulabile” deci automat optimiste ce le-am putea seta ca suma „dupa doauzeci de ani”? Capa si spada?! Nu e cumva mult prea putin, din ce ar fi putut fi, daca impreuna, toti ca unul ne-am fi prins odata, laolalta in jug si sa tragem cu aceeasi viteza…IN ACEEASI DIRECTIE??!..

„Clubul de la Bucuresti”, prin speakerii sai a incercat sa emita un gand de recunostinta si apreciere pentru toti cei ce impreuna, la bine si la rau au contribuit la consolidarea, perpetuarea si propasirea notiunilor de popor roman, natie romana, de etnicitate romana…de ROMANI si ROMANIA.

Sicere felicitari pentru initiativa!

https://sorinplaton.wordpress.com

 

https://sorinplaton.wordpress.com

 

 

 

 

 

 

 

 

1=

 PLATON

Bomboana de pe coliva

13 Octombrie 2009

Referirea la bomboana o fac la adresa Guvernului Boc, ce de departe a fost cel mai slab si incompetent post 89, iar „apologia” colivei pentru situatia mortuara  de ratati ai lumii in care ne-au adus „cei mai rai dintre cei rai”..doamnelor si domnilor..Maria sa  Clasa Noastra Politica

Da  ce mai poate conta intr-o societate mercantilizata pana la refuz ( am inteles ca 300000 de euro a fost si este oferta de trecere parlamentara in barca PDL, respectiv 30000 de euro abtinerea de la votul de blam de „azi”), ce se ascunde sub marota nu stiu carei debusolari dobandite in defunctul pseudo-comunism, cand de fapt la fel de infecti am fost ca natiune de cand ne stim.. Intrebatii numai pe batrani.. Deschideti eventual cartile de istorie, dar pe cat posibil cele straine ce fac referire la noi, ca altfel neaosa falsa mitizare cu eroi de kinograma gen Decebal, Mihai Viteazul ascunde tot gunoiul sub presh..

Decebal Mihai Viteazul

Vai de guru nostru de tzoparlani trogloditi!…

1=

PLATON

Capusha din blana Rapidului

14 Ianuarie 2009

despre marele uasecerist Copos e vorba, o da acum la intors… Dupa ce a sugativat in timp toata energia si potentialul acestui club de fotbal, fost de succes, ca un adevarat parazit ce este se declara acum depasit de situatie, cand a venit momentul sa mai si finanteze, dupa cat a spoliat. In impertinenta si parvenitismul sau legendar, respectivul ipochimen se da lovit de criza in aripa si incearca sa stearga putina pe usa din dos, lasand nota de plata de la propria consumatie in seama „providentei”…

Ce sa mai putem spune, cand aceasta conduita este tipica in societatea noastra. „Dupa noi potopul” a fost doctrina de capatai a intregii clase politico-economice, „inginerii financiari” si apoi proprietarii marilor-micilor privatizari, ce ne-au lasat economia ante 89, construita prin sudoare si sange, in kuru gol…

capos

De tratat cancerul intr-o societate metastazata este foarte dificil de  intreprins, mai ales cu cat vointa populara sincera nu este majoritar pentru tratare de simptom, cat de prezervare a situatiei combatand persoanele si nu viciile, vazandu-se fiecare apoi (virtual) in pozitia beneficiarului….

Si totusi, se va schimba ceva in tara asta, pentru a disparea fenomenologia „capusei nationale strategice” doar cand procentul celor (oamenilor de la baza societatii) de calitate il vor depasi pe cel al parsivilor. 

Pana atunci sa dorim un „sincer” „spor la supt seva” parazitilor mioritici….

1=

PLATON 

~ 30 miliarde euro datoria noastra externa…

24 Iunie 2008

(intre timp, in anno domine 04.12.2009, datoria a ajuns peste 70 miliarde de euro..)

Va mai aduceti aminte cei mai „vechi in viata” de isteria nationala urmata de o crunta penurie alimentara ce ne-au bantuit anii comunismului original optzecist? Va mai aduceti aminte de (singurele tare condamnabile la adresa acelei vremi, din punctul meu de vedere) omniprezentele cozi pe la magazinele ce livrau cartelat paine, zahar, ulei, etc? Va mai aduceti aminte de caciuleala continua si trocul demn de comuna primitiva in care pe un pumn de „cuie de potcovit” luai un borcan de smantana, pe un „Telecolor” primeai repartitie la un nou apartament ultracentral, ori un camion de furaje concentrate pe care sa le livrezi ingrasatoriei de porci de „la tara” ce iti asigura confortul alimentar tie si la inca cateva zeci de familii „afiliate”? Va mai aduceti aminte de toate acestea?…Daca raspunsul este da, reversul intrebarii este daca stiti si ce a provocat aceasta sfortare comerciala si de supravietuire din partea unui popor dispus atunci sa ridice pe noi culmi doar valorile democratiei socialiste, pe fond comod, moralist, egalitarist si aton si nu si a liberei initiative de piata?!

Ei bine regimul Ceausescu decise-se la un moment dat ca este sub demnitatea noastra daco-romana sa prestam in cadrul CAER (Piata Comuna a statelor comuniste est-europene) doar rolul „declasant” si legendat de „granar” al Pactului de la Varsovia. S-a considerat, si poate ca pe buna dreptate, ca este astrategic ca noi sa producem si sa exportam produse cu o foarte mica cuantificare-adaos tehnologic (materii prime, ori produse prelucrate primar, alimente, etc)  in timp ce statele comuniste „fratesti” produceau bunuri cu volum mic, energointensive, cu valoare intrinseca mai mare…de fapt o forma mascata de exploatare a tarii noastre, valoarea produsa in tara noastra fiind mai greu si cu costuri mai mari obtinuta decat la terti, cu rezultat indirect in subventionarea economiilor convergente pertenere.

Revenind la Ceausescu, acest a decis la un moment dat ca este timpul ca Romania sa se ridice din genunchi la propriu si nu numai la figurat, implementand un plan cincinal pe mai multe serii de trecere a Romaniei din statutul de „tara in curs de dezvoltare” (PIB mic, tara saraca si cu locuitori la limita subzistentei) la una de „tara mediu dezvoltata”. Pentru aceasta Romania a avut nevoie de o reconfigurare a economiei nationale de pe profil eminamente agricol pe una preponderent industriala.

A urmat etapa industrializarii din anii 70, la inceput in conditii avantajoase de creditare, pe baza prieteniei artificiale cu americanii lui Nixon, Ford, Carter (ce incurajau astfel o dizidenta a Romaniei in cadrul blocului comunist), iar apoi un …shoc. La un moment dat la inceputul anilor 80 datoria externa a tarii ajunse-se undeva la peste 10 miliarde de dolari, ceea ce era extrem de mult raportat la puterea noastra de rambursare. Si asta se intampla in conditiile in care toate finantarile respective se regaseau „la leu” in colosi industriali si industrii ultraperformante la acea data, in urbanizarea populatiei, taranii fiind adusi in orase si transformati in muncitori moderni, punandu-li-se la dispozitie aproape gratuit toate facilitatile si logistica (sanatate, invatamant la toate nivelurile, locuinte, locuri de munca, etc)… Cu alte cuvinte fara sa vrea Ceausesc si-a facut-o cu mana lui. Daca lasa tara la fel de inapoiata si primitiva cum o primi-se la „inscaunare”, probabil ca intelectualitatea si muncitorimea de prima generatie la oras nu ar fi putut ulterior din cauza „muncilor campului” sa-l fi contestat sangeros in 89… Pentru ca asta s-a si intamplat. Desi o mare parte din criticii sclifositi ai fostului regim isi datoreaza direct-indirect valentele profesionale comunismului (si ce azi si le cuantifica pe bani grei …de/pe piata) trec cu vederea ca daca nu-i scotea Ceausescu din sate astazi conduceau plugul sau caprele pe brazda…Da ma rog acest subiect il voi trata separat candva.

Revenind, regimul comunist a ajuns la concluzia ca tara platea foarte mari dobanzi la creditele (pentru crestere economica) contractate si ca atare a luat decizia sa le returneze rapid. Decizia a fost buna dar nu prea inspirata raportat la detalii, pentru ca inca Romania nu producea valoare adaugata la un nivel ce sa permita un ritm rapid de rambursare datorii fara efecte coleterale-suferinte in mase. Persistarea in hotararea  rambursarii rapide a fost de fapt inceputul sfarsitului pentru Ceausescu pentru ca strategic-diplomatic nu ai voie sa iei „gloatelor” (vezi Roma antica..) circul si painea…Circul era zero prin omniprezenta liniste (inclusiv la televizor)..astfel ca oamenii au avut timp sa se refugieze in studiu in biblioteci (si asa am ajuns la o generati culta plina de „patapievici” ce astazi braveaza ca si croitorasi viteji de gradul lor de eruditie…in fapt tot pe filiatie ceausista obtinut) iar pe de alta parte „painea” se restrangea, produsele industriale romanesti facute de muncitori nemotivati facuti la comanda (fara traditie in familie) de fosti agricultori reconvertiti, erau pline de rebuturi, deci refuzate la export de catre tari terte, iar banii de rambursare a datoriilor trebuiau obtinuti prin exporturi masive de produse alimentare…

La un moment dat 90% din rezultatele agriculturii socialiste mergeau la export (fiind de altfel apreciate ca naturist-ecologice), dar a aparut incetul cu incetul premisele infometarii populatiei. Oamenii infometati-frustrati, se stie din sociologie ca devin incontrolabili…asa ca desi prin 88-89 regimul Ceausescu a returnat intreaga datorie externa, nu a fost inspirat sa se opreasca la timp, desi a reusit sa obtina cateva miliarde valuta ca excedent, ba mai mult a reusit sa crediteze la randul sau tari de lumea a treia (Libia, Irak) primind in schimb ca dobanzi petrol si alte bunuri…

Cu alte cuvinte daca Ceausescu ar fi fost inspirat ca imediat dupa 88 sa aprovizioneze cu alimente intreaga retea de distributie, pe fondul unor noi cresteri de venituri la populatie (in 89 eu aveam ca organ de control-junior-entrance level 3500 lei ~ 3700 de RON azi, iar media salariala in „clasa muncitoare” se situa undeva pe la 3-5000 lei vechi) mai aveam revolutie ciu-ciu… Dar asa, in conditii „favorizante” nu e de mirare ca tarile cu interese antiromanesti au gasit un mare suport in background-ul national pentru schimbari in forta…antiromanesti…

Subiectul initial, dedus si din titlu s-a vrut insa altul, dar pentru al prezenta trebuia sa explic prin paralelism posibile „deja vu”-uri. Datoria noastra externa a ajuns azi la cote de-a dreptul fantasmagorice ca sa nu spun apocaliptice. Problema nu este neaparat ca s-au cheltuit acei bani cat ca nu s-au investit pentru a fi natural recolectati prin amortismente. Ba mai mult, traim cu o economie pe deficit de multi ani, consumand-importand mai mult decat poate economia sa produca… Cu alte cuvinte la aceasta suma (30mld) toata infrastructura tarii ar fi trebuit sa fie noua si fezabila, o mare parte din economie-industrie-agricultura adaptata noilor provocari ale veacului (incalzire globala, poluare, inechitati sociale uriase) ori acesti bani nu se regasesc defel in piata, totul fiind la noi in stadiu incipient ori mediu dezvoltat… Ei bine „dragii moshului” cei ~ 30 miliarde, sau o mare parte din acestia sunt sursa-obiectul evaziunii, sunt modul prin care asa zisa clasa „self made man” de bogati romani („top 300” si nu numai, ca multi stau chititi inca..) au parvenit subit. Prin intermediul pozitiilor lor in clasa politica si in administratiile centrale-locale au sifonat la greu toate intrarile financiare, creditele contractate de statul roman ajungand indirect in conturile lor mascate prin off-shore-uri (si ce acum „timid” se intorc in tara sub forma de „bani albi” mascati in mari investitii imobiliare, ori in alte alte ponturi investitionale de mare anvergura)…

Cea mai mare problema nu este atat ca suntem condusi de o clasa politica in mare parte mafiotizata, cleptomana-hoata si major evazionista cat faptul ca respectivii bani vor trebui returnati la dobanzi la mai mult sau mai putin mari de catre noi toti…”shoshonarii”. Cu alte cuvinte „ei” s-au distrat si „noi” vom plati nota de plata. In acelasi timp tin sa va anunt stimati interlocutori virtuali ca nota de plata pentru integrarea noastra in UE si NATO inca nu am inceput sa o platim…Ce se va intampla insa cand notele de plata vor converge? Ce se va intampla cand majoritatea familiilor (desi acum tamp si manipulat optimiste) nu vor mai avea ce si cu ce pune pe masa copiilor lor? Vremurile -istoria tinde sa se repete si sa se reconfigureze in interesul „gloatelor” si de aceea consider moral ca noi societatea civila sa militam ca toate averile de dupa 89 sa fie trecute prin filtrul legalitatii, sa fie instituit un regim draconic de control pentru a se evita ushitzele evaziunii si hemoragiei generalizate de plus valoare din/in Romania….Pentru aceasta este nevoie de o noua clasa politica pentru ca actuala nu va fi nicioadat dispusa sa-si taie craca de sub picioare, sa renunte benevol la robinetul cu bani facili-nemunciti… Va fie nevoie de un efort colectiv…. Oricum SUNT SIGUR ca mai devreme sau mai tarziu vocea mea-noastra se va auzi de marea masa si se va achiesa la initiativa… Faradelegea va trebui cumva limitata sau starpita in Romania,chiar daca defetismul mioritic incurajeaza fals mamaliga sa nu explodeze…Dar daca totusi oarecand foamea va reamorsa justitiarismul si nevoia de dreptate? O stanga autentica, solid ancorata in realitile momentului va fi capabila sa adune intr-un manunchi aceste doleante si tendinte. Cu cat apologetii neoliberalismului de jungla vor considera stanga ca vetusta, decrepita, fara viitor ca atat vor avea parte de o mare surpriza intr-un viitor previzibil…

O nou stanga inseamna pe fond un nou PSD (cu afinitati mai mari doctrinare, cu o strategie coerenta de dezvoltare si interrelationare cu societatea, cu o politica judicioasa de resurse umane, cu o oferta ce pe fond sa deserveasca interesul celor multi prin politici publice sectoriale, cu o atitudine profund impotriva furtului institutionalizat si a vanzatorilor de tara)

Este de lucru mult. Faptul ca (daca) oameni ca si noi vor fi cooptati sa supervizeze ori chiar sa implementeze practic aceste principii generoase si umaniste in cele din urma denota gradul de seriozitate si motivare a celor „in charge” in directia crearii a unei Romanii echitabile pentru toti, de la primul la ultimul…

1=

also

SorinPLATON

Imi spunea mama…

18 Martie 2008

…deseori in perioada premergatoare marelui deranj din ’89 , in cadrul discutiilor cu rol educativ-formator ca esenta evolutiei socioumane in realitatile Romaniei de atunci era cresterea gradului individual de pregatire, intelectualizare si culturalizare, cu trimitere subsidiara pe prestanta sociala, pe stima din partea tertzilor si mai putin spre deloc accent pe bani, avere. Discutiile pe aceasta tema (ca au fost mai multe..) porneau de la diferentele semantice de forma si fond, intre termenul „bishnitzar” si politic corect-ul „businessman”.

Ma rog, eu in infantilitatea mea de atunci nu puteam sa nu remarc standardul inalt de viata pe care il aveau anumiti „plebei sociali” gen gestionarii de aprozare, sefii de cantine de fabrici socialiste, ospatarii, etc., mai toti cu vile supraetajate in dotare inca de pe atunci, cu multe sejururi anuale in strainatate plus alte fineturi din acesta categorie, in timp noi familiile asa zis respectate in urbe, cu prestanta data de intelect si recunoastere implicita ne zbateam in realitatile „omului de tip nou” cu orizontul format la bloc si lung cale de cateva alei limitrofe.

Reliefam mamei mele, sau cel putin incercam, ca nu i-am putut schimba niciodata conceptiile, ca acest gen de oameni (blamatii bisnitari) chiar si fara pregatire, educatie, cultura isi cumpara pozitia sociala prin banii cei detin (chiar si „la negru”, ca era o lege atunci ce condamna averea ilicita), toata protipendada oraseneasca (prim secretarul, sefii militiei, ai securitatii, rectorii universitari, etc) periodic si partial obedient trecand prin curtea favorizatilor ca si musulmanii la Mecca. Cu alte cuvinte oficial toti blamau o stare, dar o invidiau si o traiau din plin neoficial.

Dupa 89 s-a dovedit ca am avut dreptate cu ce „simteam in urina” vis a vis de fenomen, un defect identificat ca major inainte (bisnitareala) fiind avansat la gradul de mare calitate in noul regim. Evident ca „mari afaceristi” ce au acaparat pe sest majoritatea economiei si logisticii comuniste erau functionarii inalti din comunism, grupati mai ales in centralele de comert extern si serviciile mascate de informatii, adica tocmai in acele zone rarefiate din care in timpul regimului lui Ceasca se combatea cu atata manie revolutionara „defectul”…

parvenitism_muscular.jpg

Au trecut ceva ani intre timp si tot imi revin in cap discutiile cu tenta filozofica ce le purtam atunci cu mama mea. Ma uit la alde Becali, Patriciu si la o „infinitate” de alti semidocti si incerc sa plusez dezbaterea de atunci introducand un element nou in ecuatie: Sunt sanse ca in viitorul previzibil actualul criticat parvenitism sa fie metamorfozat intr-o calitate?… Eu impreuna cu mama mea si cu restul populatiei oneste din Romania, speram sincer ca nu…

1=

Perfidul albion (occident)…

15 Februarie 2008

O stare de confuzie persista in mine legat de perioada imediata (inainte si dupa) revolutiei romane din 89…

Imi aduc aminte de tensiune mocnita din aer in preajma evenimentelor sangeroase ce au urmat. Toata lumea simtea ceva ce nu-si putea traduce in cuvinte. Sa fi fost efectele fizice ale razboiului electronic de influientare si conditionare a psihicului individual si colectiv despre care s-au tot batut apropouri ulterior (?), nu stiu…Stiu doar ca exista senzatia palpabila ca ceva este pe cale sa se intample in orice moment si asta inca din primele zile ale lunii decembrie.

Imi aduc aminte ca surprinzator pentru mine atunci, cresterea tempoului mesajelor si indemnurilor subliminale venite via radio Europa Libera. Efectiv, neantrenat in fineturi din astea mass-manipulatorii simteai cum iti crestea tensiunea, motivatia si determinarea de la un moment la altul. Fluviul de cuvinte magistru mestesugite se cuantificau din ureche direct in hormoni si mediatori umorali de actiune fara a mai fi trecuti prin filtrul intelectului… Ce mai, eu ca si multi altii dintre dvs. am fost participanti involuntari intr-un experiment „in vivo” pe post de cobai bipezi…

perfidie.jpg

Imi aduc aminte de multitudinea de indemnuri colegiale-interumane-fratesti ce veneau spre noi din intreaga lume „civilizata”, atat vestica cat si estica (fostul bloc comunist). „Haideti, ce mai stati? Terminati-o cu dictatorii! Veniti cu noi ca va asteptam cu sufletul la gura sa ne reintregim sfartecata Europa!” „Haideti ca va venit si voua timpul sa traiti, ca suficient ati suferit!” pareau sa transmita subliminal casandrele mondiale… De ce Casandre?…Pai sa vedeti …. imediat ce s-a dat semnalul revoltei si s-a constatat ireversibilitatea regimului dictatorial comunist roman, vreme de un deceniu si ceva s-a produs o mare schimbare la fatza la toti suporterii renasterii noastre libere…Dupa ce ca am avut singura trecere mediata de sange nevinovat din tot blocul comunsit, dupa ce ca buni-rai i-au asasinat emanatii revolutiei pe dictatori de sarbatorile noastre religioase …brusc si inexplicabil intreg occidentul, ca la comanda ne-au trecut, liberi fiind, la index, ei apoi incepand sarabanda distrugerii imaginii si prestantei noii Romanii in lume, cu filmari vinovate despre handicapati, despre cruzimea romaneasca fata de minoritari, despre conflicte interetnice medievaliste, despre hotii si furturi, despre primitivism daco-roman…despre toate relele din lume…de parca s-ar fi dorit ingroparea noastra din fasha…iar in paralel mecanismele financiar-economice mondiale ne penalizau si ne impovarau cu conditii inrobitoare demne de cel mai negru trecut colonial african…

perfidul-albion.jpg

Imi aduc aminte, ca atunci am inceput sa ne trezim din naivitatea si infantilitatea noastra, crescuta angelic prin izolare…atunci am descoperit cu adevarat pentru prima data fatza… diavolului….

1=


%d blogeri au apreciat asta: