Posts Tagged ‘Intrebari-Raspunsuri’

Deficit bugetar mare,.. dupa austeritate. DE CE ?!

7 Septembrie 2010

Basescu, cu celebrele antologice lacrimi de crocodil beat pe la coltul ochilor si gurii, ne-a stupefiat mai ieri cu informatia ca „operatia (programul de austeritate) a reusit, dar ca pacientul (tzara) a intrat in agonie (deficitul bugetului „totusi este” de peste 3 miliarde de euro)” asa ca by default se impun noi si noi curbe de sacrificiu pe spinarea opincarilor (aka shoshonarilor) de rumani.

platon

Si de ce ma rog (1) reducerea veniturilor bugetarilor cu pana la 50% in termeni absoluti, (2) reducerea numerica a bugetarilor, (3) devalorizarea fortata a leului, (4) cresterea TVA-ului, (5) taierea pensiilor, (6) accizari suplimentare a energiei si combustibililor, (7) tzashpe taxe pe fumarit, altoite pe tonele de taxe preexistente, nu au echilibrat TOTUSI balanta bugetara, intreb eu retoric? DE CE mai Parlea Voda? De ce ne duceti noi la sapa de lemn cu atat dezinvoltura meschina, mai astia?!.. Sa intelegem ca in loc sa se investeasca in crestere economica s-a investit majoritar in clientela de casa a partidelor politice? De asta nu se intorc acum bani in economie ca sa sutina firesc costurile regiilor (administrarii normale a) tarii? Politicienii au furat atat de mult incat au afectat si capitalul circulant national, vital desafsurarii afacerilor, ce sa genereze apoi profit?… Oare chiar ne cred dobitoci si naivi pe toti ???

Introduc totusi in ecuatie si declaratia raspopitului Tanasescu (ce mai nou s-a botezat in amvonul FMI-ului, brusc „furculisionandu-se”), ce spunea cu jumate de gura ieri, ca un nou acord FMI cu Romania este doar unul preventiv, FARA A MAI FI NEVOIE de tragere de transe suplimentare de imprumuturi? Si atunci de ce insista Parlea Popey Voda pe un nou acord de imprumut cu instante financiare externe, de peste 10 miliarde suplimentare de euro??? Ce nu se potriveste in acest tablou? Daca cineva ne minte cinic pe fatza si cine sa fie ipochimenul???…

platon

Ei bine ca sa nu prelungesc rocambolesc suspansul, va anunt ca mai mult ca posibil (undeva la 95% probabilitate si informatii verificate) ceata de lacuste fanariote grupata strategic in PDL (si majoritatea restului clasei politice, ca nici aia nu sunt sfinti), cu marineru pe post de timonier si deschizator de pluton, s-au chiti pe planul sa MENTINA trendul de sugativare fortzata a boborului, mai ales dupa ce au constatat cat de docil a fost mamaligarul de pe tzarina, ce nu a zis nici „mac” (nu a facut greve, demonstratii, rascoale, lovituri de stat, revolutii) cand recent a fost  puternic asuprit economico-social.

Cu alte cuvinte s-ar putea ca austeritatea DEJA sa-si fi atins pe fond tzintele, doar ca escrocii din politica ce ne conduc au nevoie sa-si upgradeze conturile de la level-zeci de milioane, la level-sute de milioane de euro (acestea sunt scorurile averilor top 100 din fiecare partid parlamentar, sa nu ne mai ascundem dupa ciresh..), acum in pragul urmatoarelor campanii electorale, singurele ratiuni superegotice de a fi, a parazitilor din aceasta tagma.

platon

Asadar ROMANI, RUPETI JUGUL EXPLOATARII!!!… Opuneti-va pe orice cai planului de inrobire totala a noastra. Folositi tot arsenalul din dotare, de la rezistenta pasnica, penalizandu-i prin neparticipare masiva la vot, de la greva fiscala (neplata simultana a obligatiilor impuse) si pana la miscari profunde de strada. Regimul (vezi sistemul politic) „se cere cu insistenta” sa fie schimbat! Si sa folosim atunci maniera „organizarii dezorganizate” pentru a evita actiunile „firesti” de represiune (represorii sunt pregatiti si organizati sa combata miscari … organizate), ca altfel, incetul cu incetul ASTIA ne vor jugula de ultimul strop de sange si esenta vitala.

Formal, nota de normalitate va fi asigurata teatral prin curanda ungere a tarfetului troglodit, de teapa centuristei Elena Udrea, pe post prim-ministreasa (in care scop deja se duc in media campanii asidue de PR, avizatii cunoscand problema) ca o rocada politica cu ratatul de Boc, cum ar veni la cererea boborului, a societatii externe, a tertzilor dornici de sange … si cica, CIRC.

Vai de stanile in care lupii fac agenda zilnica de lucru a mioritzelor  !!! (copyright … myself)

platon

P.S. Este o greseala fatala pentru PSD sa ajunga printr-un concurs de imprejurari la guvernare, sa joace fals-cacealmist ca si azi … si sa nu presteze o deontologie politica 100% alta decat cea a PDL si chiar a fostului (ultracoruptului) PSD guvernant… Va fi de rau! Veti vedea de ce, curand!

„unul dintre egali”

PLATON

Norocul LOR vs Ghinionul NOSTRU

19 August 2010

Prin termenul de „lor” ma refer la orice cetatean cel putin european (ca nu putem duce comparatia chiar pana la hardaul cu rahat), ce se vede treaba ca este intr-o contradictie metafizica tot mai pregnanta cu termenul de „nostru”, cu noi rumanii cu alte cuvinte…

Nici nu mai sti ce sa zici. Daca in scop autocritic constati si sustii public ca suntem o natie ghinionista, fara trecut, prezent si viitor notabil, dar complexata, ratata, demobilizata, meschina, perversa si egoista, ai toate sansele sa fii catalogat drept tradator de neam, paranoic ori exaltat. Dar daca nu o faci, constrans de baierele constiintei mai tarziu risti sa te desconsideri si sa te autoinvinovatesti, ca desi erai in pozitia sa tragi semnalul de alarma, din motivatiuni posibil lashe nu l-ai facut…

Si totusi oricat de aplatizat intelectual ai fi, nu poti sa nu certifici cel putin in sinea ta ca ceva nu este in regula, dar mai ales si numai cu noi, romanii. Am fost si suntem ciuca bataii de joc mondiale prin tziganismele noastre „la purtator”, prin inabilitati fenotipice ce ne claseaza mereu cel mult pe locul doi, chiar daca concuram singuri, prin lipsa vointei si principiilor, ce sa sublinieze cel putin virtual apetenta noastra spre bine, chiar daca „oficial”, in lumea reala ne este dat sa ducem un jug ca un blestem de-a dreptul suprarealist.

platon

De ce suntem vai de mama noastra (care o mai avem si pe aia..)? Aceasta intrebare poate fi solutionata raspunzand la alte intrebari complementare si de complezenta, gen: De ce suntem cei mai mari (la propriu) hoti? De ce ne complacem in minciuna si viciu, autoaburindu-ne ca suntem genii neintelese si ca noi am vrea altceva de la viata, doar ca soarta nu e de acord cu doleantele noastre? De ce din indiferenta, miserupism si lipsa de solidaritate cu aproapele ne incineram si ne omoram copii prin spitale? De ce nu incercam sa ne depasim conditia de submediocritate mizera? Si alte multe alte „retorice” d-astea..

Ati putea spune ca privita din exterior situatia Romaniei & romanilor nu este mult mai deosebita global de cea a oricarei alte natii, pe principiul ca „au si ei falitzii lor”, sau ca putem fi subiectivi in aprecieri, locuind si facand aprecierile de aici. Dar la o abordare mai sistematica, stintifica si comparativa a studiului, nu dupa mult timp veti constata ca de fapt noi suntem real si la toate capitolele, printre cei mai perversi dintre cei rai. Si suntem rai, mai mult chiar decat cei lumea a treia din Africa sau Asia, pentru ca si aia saracii au constiinta directiei si sensului de inspre mai bine, pe cand la noi doar se mimeaza inspre mai binele asta, in timp ce toata lumea, in subsidiar, sau la modul constient, aproba sa se indrepte spre inspre mai rau.

platon

Pervertirea fara precedent a moralitatii noastre nationale (a spiritului autentic de autoconservare), ca un feed-back a societatii capitaliste ce o traim (ce stimuleaza performanta individului in dauna masei din care erupe) si care ni se dovedeste profund toxica, nu proiecteaza semne foarte incurajatoare in directia proiectului nostru national vis a vis de corul planetar al natiunilor. Nu putem performa si „invinge” sub nici o forma daca „partenerii” de joc nici macar nu-ti permit sa intri in joc, descalificandu-te, de altfel indreptatit, pe chestiuni de procedura.

Si totusi de ce numai noi suntem vazuti din toata lumea de azi, ca si cersetori (nu stiu cati si daca ati fost prin India, Pakistan, prin tari ale fostei URSS, prin Tailanda, Filipine, prin America de Sud, prin Sudan, Etiopia, etc., ca sa vedeti acolo cersetorie profesionista..)? De ce numai noi (pe langa „indreptatitele” 1-2 state supraputeri) suntem mediatizati cu intentii agresive fatza de alte state (afacerea de spionaj din Rusia, pretentii fatza de Ucraina)? De ce numai Mailat (un rumanozaur) a fost etichetat ca si talhar violator dintre atatia magrebieni din Italia? De ce numai tziganii romani sunt expulzati din Europa? De ce mancam si bem „la iarba verde” aruncand resturile (nedegradabile) in natura, fara nicio jena si respect pentru descendenti si viitor? De ce incercam sa parvenim, dar neparat ingropand partenerii si nu intr-o asociere de tip win-win cu acestia? De ce radem si zambim cand de fapt in suflet stropshim si bosconim? De ce uram de dimineata si pana seara si de seara pana dimineata, dar vituperand pe cei ce ne diagnostica cert, in directia pastrarii aparentei de bonomie si „cumsecadism”? Si multe alte de ce-uri de astea..

platon

Si totusi ni se intampla cu adevarat mult prea multe (mai ales, sau majoritar rele), de chiar poti concluziona ca suntem poate blestemati. Ei bine in acest ritm, cu toata durere din suflet eu nu mai dau 20-30 de ani pana cand ne vom autodizolva ca si stat, natiunea fiind asimilata pe modelul kurzilor, nepalezilor, ori a palestinienilor altor entitati statale, cu gene dominante mult mai puternice, decat „recesiva” noastra… Si atunci va fi deja mult prea tarziu pentru tanguiri, doiniri de mioritze in dramba, poezii patriotarde, ori intruniri revolutionaroide „pashoptiste”. Nu-mi dau seama exact cat este soarta si cat este act suicidal in deontologia si dialectica vietii noastre de zi cu zi, dar mai devreme sau mai tarziu „portareii globali” just like that ne vor pune in fatza sub forma de dictat (similar cu cel de la Viena cand Transivania a fost impartita in doua de Hitler), o foarte consistenta nota de plata. Iar atunci nu vom mai sti pe ce sa punem mana, fiind si descoperind ca suntem .. SINGURI.. tot restul societatii natiunilor fiind deja  chitit la acea ora sa ne juguleze …

platon

Desteaptate romane … ca sa fii cel putin demn in ceasul cel de pe urma, ceas ce va veni cu siguranta in acest ritm,.. nu peste mult timp…

„unul dintre egali”

PLATON

Inception ( … a real disaster for the masses mind)

17 August 2010

Am vizionat ieri „Inception”, mult laudat si galonatul film al momentului, in regia lui Christopher Nolan cu Leonardo di Caprio pe rol principal. Si dupa cum spune si zicala ca „la pomul laudat sa nu te duci cu sacul”, la fel de gol ca si la inceputul vizionarii a ramas si al meu… O bulibaseala generala cu pretentii de mari intrigi si sofisticate rationamente, asezonate cu nelipsitele arme letale ce trag musai pe foc automat, cu sonorul si efectele auditive setate la maximum, pentru a maximiza probabil efectul de „stupefiere” a spectatorului (de fapt am fost la film impreuna si cu o americanca sadea WASP, ce nu a fost la randul ei prea incantata de decibelii inutili, turnati in urechile noastre). Ce mai tura vura, avizatii pot extrage un anumit fir rosu din tendinta de „kulturalizare” global-integratoare fortata a ultimilor ani, cand anumite cercuri din spatele scenei introduc cu obstinatie spre public, teme si subiecte tot mai neverosimile, tot mai claustrante si alienante.

platon

Pentru noi astia inca nespalati definitiv pe creier, ca si populatia occidentala (careia filmul i se adreseaza predilect), este dificil sa preluam la pachet si ca atare, mesajele subliminale absconse in subsidiarul desfasuratorului actiunii, ca si cum ai lua un hap de shpitzerie. Nimic nu se leaga aici dupa logica a realitati si totul este menit a se lega dupa o logica a paranoid-schizofrenica, a abandonului (ghidonat din afara eu-lui propriu a) propriului set de valori personale spirituale, in favoarea altui set, unul furnizat pe post de  „piese de schimb” din partea sistemului. Pentru ca de fapt spre asta vorbim; Sistemul intentionat ne alieneaza (chiar si prin astfel tehnologii de virtualizare a realitatii) in scopul reducerii la minim a capacitatii noastre individuale de rationare, de analizare integra, autentica si veridica a realitatii. Asa ca pe de-o parte sistemul iti baga pumnul in gura pe baza principiilor dictaturii majoritatii (spalate pe creier) ce prezerveaza cica valorile democratiei originale, iar pe de alta parte, in paralel iti distruge sistemul de valori si gradul de perceptie a realitatii. Iar totul este menit tzelului unei maximizari a integrarii noastre in clustere societare tot mai inguste (celule similare celor de detentie)… printr-o reinventare a sclavagismului, via etapa de cyborg-izare.

In astfel de (noi) conditii, cu constiinta de sine disparuta sau mult atenuata, noi cetatenii, celule de baza ale societatii, nu mai contam in economia macro-jocului nici cat o ceapa degerata, devenind implicit usor dispensabili, ba mai mult, dispensabili prin autocritica perversa (rezultata tot in urma pervetirii gradului de perceptie a realitatii), chiar si-n ochii nostri fiind incapabili sa mai distingem clar granitele dintre realitate si fictiune. Cu alte cuvinte sistemul ne vrea in postura in care sa ajungem sa ne punem problema ca poate visam, cand de fapta nu o facem, sau ca de fapt nici nu traim, sau nu existam, totul fiind doar un anume ceva asociabil exclusiv unui „vis urat”, din care ne putem „oricand” trezi „daca o dorim” … etapa de sedare ce ne asigura colateral ca in orice moment putem fi decimati ca si vitele in abatoare, pentru realizarea planului cifric de … sustenabilizare a vietii pe pamant. In aceasta lumina filme gen Matrix, Minority Report, Total Recall, etc., au un anumit diform schepsis a lor … Deci dupa cum ar veni la indemnul diriguitorilor, sa ne punem cu totii pe visat, ca de realitate sa aiba timp sa se ocupe sistemul, prin odiosii sai reprezentanti globali si nationali…

platon

In continuare va prezint „plot”-ul in varianta orgininala, ca sa vedeti singuri la ce nivel de normalitate se incearca aducerea si prezentare anormalitatii:

Dom Cobb is a skilled thief, the absolute best in the dangerous art of extraction, stealing valuable secrets from deep within the subconscious during the dream state, when the mind is at its most vulnerable. Cobb’s rare ability has made him a coveted player in this treacherous new world of corporate espionage, but it has also made him an international fugitive and cost him everything he has ever loved. Now Cobb is being offered a chance at redemption. One last job could give him his life back but only if he can accomplish the impossible-inception. Instead of the perfect heist, Cobb and his team of specialists have to pull off the reverse: their task is not to steal an idea but to plant one. If they succeed, it could be the perfect crime. But no amount of careful planning or expertise can prepare the team for the dangerous enemy that seems to predict their every move. An enemy that only Cobb could have seen coming. ( desfasuratorul detaliat al filmului il gasiti aici )

In concluzie consider ca am pierdut inutil timpul vizionand aceasta „productie cinematografica”, practic neramanand dupa trei ore de vizionare decat cu un previzibil gust amar, constatand cat de in jos evolueaza tendintele spiritual-intelectual ale satului nostru global, „capitalist multilateral si uniform dezvoltat” .. dar mai ales DE CAT DE PROSTI SI CRETINI NE IAU UNII GUZGANI ROZALII DE LA TABLOUL PLANETAR DE COMANDA (SI CONTROL) pe noi astia putinii,.. ce INCA mai rationam.

„unul dintre egali”

PLATON

Contraofensiva cetatenilor pasnici

12 August 2010

La randul meu, alaturi de o intreaga pleiada de oameni de stiinta, de vizionari, formatori de opinie, lideri politici, lideri civici, intelectuali, de NGO-uri, dar si pur si simplu de oameni integri, in mai multe randuri am initiat un semnal avizat de alarma pe marginea experimentelor cu final teratogen-letal la care este supusa marea masa de cetateni planetari, implicit si romani. Pentru ca pana la urma experimente le putem spune tentativelor de gasire a unor solutii ce sa inlocuiasca nesustenabilitatea vietii unor mase populationale tot mai mari, tot mai exigente in ceea ce priveste normele individuale de calitate a vietii, cu nevoi si asteptari crescande, raportat la radicalizarea conditiilor mediului ambiant, a poli-substratului ce asigura desfasurare conforma a mecanismelor autoreglatoare si promotoare a vietii.

platon

Coincidental sau nu, efluvii populationale scapate prin natalitate si migratii de sub orice control, coroborate cu grave perturbari ale ciclurilor climatice, dar si cu efectele secundare a inaltului grad de ocupare a biotopurilor societatii umane, gen poluari exacerbate, spolieri de resurse materii prime vitale, tot mai insistent fac desfasurarea vietii dupa normele ce le stiam pana „ieri”, un adevarat lux… Cresterea cererii de alimente pe fondul reducerii cantitative a ofertei (reducerea capacitatilor de productie, ori excedarea capacitatilor maximale de productie actuale), „inevitabil” arunca societatea, pe diriguitorii sai in special, pe directia fortarii cresterii cantitative a cuantumului de alimente produs si aruncat pe piata, dar in dauna scaderii calitative a acestora.

Desigur ca profitorii societatii (umane per ansamblu, dar si regionale), si aici fac referire la antreprenoriatul capitalist ce traieste gratuit de pe urma muncii si spolierii maselor, vor avea tot interesul sa mascheze cresterea gradului lor de profit de pe urma scaderii calitative a produselor (comercializate insa ca unele cu valoare alimentara nealterata, deci mare), justificandu-se „legal” prin factorii de risc expusi mai sus (clima, poluari mai mult sau mai putin accidentale, metamorfoze populationale), dar si inlocuind fondul nutritiv (normele calitative minimale) … prin principii agresive de marketing, ce sa creeze artificial obisnuinte nefiziologice de consum, adevarate trenduri sinucigase pe termen mediu-lung (gen Coca Cola, Fast Food-urile, alimentele impanate cu e-uri de pervertire a gustului, culorii, conservarii, aspectului comercial, etc).

platon

Ei bine intr-un astfel de tablou apocaliptic, din aproape in aproape s-a insinuat o noua cale de a hrani (in conditii de maximizare a profitului potentatilor sistemului) masele tot mai speriate de spectrul foamei. Se introduce pervers si tiptil pe piata conceptul alimentelor rezultate din materii prime vegetal-animale create prin mutatii genetice. Aceste entitati sunt proiectate prin inginerie genetica sa creasca in conditii improprii organismelor vegetale si animale, natural-traditionale (eco), gen zone sub-polare, zone de desert, zone de mare altitudine, zone cu sol saracacios, zone fara iluminare, etc. Dar ce nu ne spun promotorii „binevoitori” a acestei tendinte este faptul ca spre deosebire de capacitatea teratogena si mutanta, multiplicata de ordinul sutelor de unitati, a aditivilor (e-urilor) deja folositi pe scara larga, organismele modificate genetic vor multiplica inmiit probabilitatile transferarii mutatiilor in populatiile umane consumatoare, urmate de dezastre ereditare, congenitale, de evolutii letale tumorigene-teratogene in segmente populationale tot mai intinse.

Pe undeva realist vorbind, si raportandu-ne la cinismul, egoismul si lipsa de scrupule a parvenitilor de lideri economici, politici, nationali-internationali… cumva, cumva trebuie sa ne „rareasca” (in traducere, sa ne omoare) pe noi furnicile de la baza piramidei, ca indirect apoi sa le creasca lor, favorizatilor societatii umane, procentele probabilitatii de supravietuire. Ori a produce razboaie, foarte „eficiente” la capitolul extinctiei in masa, au devenit un risc de neacceptat pentru promotorii designeri, …de exemplu iradierile post conflict atomic, neocolind taxonomic prostimea, de protipendada autoaleasa… Asa ca este mult mai eficient sa ne distruga din interior, in liniste, pe nevazute si nesimtite, fara urme si dovezi de implicare, totul fiind pus pe seama …sortii, …a ghinionului speciei,… a vicisitudinilor mediului, etc.

platon

Solutia? Cel putin pentru romani ar fi una singura, mare si lata. Repornirea la intreagul potential a capacitatilor nationale „invechite” de productie agro-alimentare, dar cu conditia expresa a practicarii unei agriculturi exclusiv traditionale, putin chimizata, si deloc fortata. Apoi productia alimentara trebuie setata pe oferirea majoritara (prin sistemul caselor de comenzi ante 89..) de produse proaspete sau semipreparate, ce sa nu necesite aditivari. In paralel, tot ce se refera la agricultura si industrie alimentara trebuie asociat legislativ sigurantei nationale si dezvoltat pe principii nationale autarhic-independente de factorul global. Nu se va pune accent pe profitabilitatea acestui sistem de industrii conexe, ci via mecanisme bugetate special, national, pe siguranta igienico-dietetica. Administrativ, unitatile de productie vor putea fi organizate pe principiile productive ale chibutzurilor israeliene, dar numai ca si monopol de stat. Pentru siguranta prezentului si viitorului nostru se va merita introducerea obligatorie a unei categorii speciale de impozit, ce sa deserveasca acest  proces.

Noi cetatenii nationali (si mai putin planetari, ca managerierea va fi extrem de dificila pentru respectivii, daca nu imposibila..) va trebui sa oferim o mostra de solidaritate in fatza omniprezentei „raului”. In directia prezervarii si imbunatatirii calitatii vietii si fondului nostru genetic vom putea adopta un soi de lupta de guerilla anti-sistem. Vom putea (si putem..) boicota TOATE produsele agro-alimentare ce eludeaza normele elementare de protectie si siguranta alimentara (indeosebi cele venite sub forma de import), indirect creand cerere si conditii pentru dezvoltarea unei infrastructuri si mecanisme indigene, ce sa ofere alternative alimentare traditionale, sigure si autentice. Va trebui sa alegem viata (boicotul otravurilor promovate pe post de alimente, alegand productia indigena eco-traditionala) sau moartea … lasandu-ne in voia „sortii” (a sistemului local si mondial, cinic, insensibil, inuman si meschin). Poate va trebui sa cream si un grup de initiativa ce sa creeze o „platforma program”, apoi o fundatie sau asociatie non profit … ce sa se apuce hotarat de lucru. Timp de pierdut nu mai este… A inceput the final countdown ..

platon

Cu alte cuvinte, daca nu „dam in primire” intre timp.. si daca vom reusi sa penetram sistemul, alaturi de alti cetateni interesati, motivati integri si potenti intelectual, implicandu-ne altruist in politica sau societatea civila (scena viitoarei clase de politici publice), ne vom face o ultraperfectionare in a promova exclusiv legislatie ce sa deserveasca obtinerea dezideratelor de mai sus. In aceasi ordine de idei, cel putin in ceea ce ma priveste, va asigur ca vorbesc dintr-o pozitie competenta si avizata stintific (plus  legislativ), fiind medic specialist in siguranta alimentara, iar pe de alta parte desfasurandu-mi studiul doctoral in domeniul Hazard Analises in Critical Control Points (HACCP – Siguranta alimentara)…

„unul dintre egali”

PLATON

Dying by God … Dying by Us

9 August 2010

Uragane si inundatii, paralel cu secete, temperaturi foarte mari, incendii, in „clustere” (regiuni) relativ apropiate, devin pe zi ce trece o nota de firesc al cotidianului. Intensificari ale activitatii solare, grave ingerinte poluatorii prin care parazitul de om isi intoxica gazda (vezi pamantul, clima), ori cine mai stie, poate ca un simplu si cinic ciclu existential al Terrei, in care se aplica arhicunocutul principiu „totul plin – totul gol” (ca si in zootehnie, cand dupa un ciclu de crestere de la zero a indiferent carui animal de productie, urmeaza o depopulare totala prin sacrificare, apoi o igienizare mecanico-chimica, ce sa creeze indirect „patul germinativ” optim pentru o noua actiune de populare de la zero a locusului, sau ma rog…a pamantului; evident ca mai ramane de stabilit cine e dj-ul actiunii de planificare  populationala-civilizationala, extraterestrii, God sau „principiul mainii nevazute”), cam cu astfel de finetzuri avem de-a face din partea destinului.

platon

Si cand stai si te gandesti la o pauza de nicotina ori cafea, ca intregul sistem existential si de organizare a societatii umane, din zorii acesteia (de cand am coborat din copaci, dupa unii, sau din gradina Eden-ului, dupa altii..) si pana astazi, la APUSUL sau, a constat in fetisizarea termenului de spoliere (de la spolierea mediului si pana la spolierea omului de catre om), stai si te miri cum de ne-au mai rabdat totusi pana acum, echilibrele macro ale biotopului planetar. Incercand sa privim situatia critic, distanti, introspectivi, extrasi din problema, nu putem sa nu remarcam similitudini ale deontologiei umane cu efectul si logica invaziilor de lacuste… Ca un exces de logica si imaginatie, de undeva probabil ca am fost parasutati aici, in adevarata Gradina a Eden-ului (ceea ce a fost pamantul inainte de ..invazia lui Homo Sapiens), ca doar nu mai puteti crede in darwinismele naive cu umanizarea maimutei, omul fiind azi .. si de la inceputuri, capat de linie evolutiva si nu nod de ramificatie pentru noi specii, precum la fel, nu puteti crede nici in infantilismele religiilor, ce clameaza un fel de hocus-pocus la un anumit atemporal dat, cand din argila a fost creat si animat un cyborg umanoid…

platon

Nu stimabililor. Din pacate ratiunea mea (noastra) abila de pradator ma ajuta acum sa disec tabloul si sa-mi pun problema unor grave disfunctii in logica existentiala a celor doua „piste” evolutionist-creationiste. Mult mai autentica mi se pare „descalecarea” noastra cu catzel si purcel de pe aiurea (las specialistii in stiinte fundamentale sa discearna indreptatirea supozitiei), pentru ca acum la golirea sacului, noi „cei mai iubiti dintre pamantenii .. regnului animal”, pe mana „dj-ului cosmic” sa putem avea de ales intre gasirea unui nou „aiurea” virgin, ori sa ne pregatim psihologic pentru o extinctie in masa…

La fel nu pot sa nu constat ilaritatea generata de introspectia secolelor de pregatire a oamenilor in directia combaterii si nimicirii .. oamenilor, mulat planurilor tipice genomului-fenotipului nostru, de parvenire si exploatare a aproapelui via ample perfectionari ale actului de suprimare, acum cand privite cumulat devin forme fara fond.

platon

La ce au folosit cruciadele de eliberare a Ierusalimului si idealurilor noastre spirituale, daca azi ne inunda si ne ineaca apele; la ce ne-au folosit toate razboaiele de cotropire si de aparare din istorie, daca azi ne incendiaza soarele; la ce ne-au folosit secolele de ratiune si creatie stintifica, filozofica, daca azi existenta miliardelor de suflete umane a devenit nesustenabila pentru planeta?!… Va zic eu. La nimic. Totul („diagnostic, prognostic, tratament”) este egal cu zero, (de altfel previzibil, stiind din fizica ca nimic nu se creaza, nimic nu dispare, totul se transforma), fiind la fel de castigati sau louseri ca si la inceputul ciclului, a „descalecat-ului” I mean. In Romania (dar si-n alte parti ale lumii) ploua diluvian, in timp ce la o arunctura de batz (Rusia) oamenii sunt copti la modul propriu… Un tablou cat se poate de sugestiv pentru semiologi, filozofi, teologi, oamenii de stiinta… Si probabil ca singurul lucru valid ce ne-a mai ramas de facut (le-a mai ramas .. „factorilor” decidenti) este sa fim tinuti sau sa ne auto-tinem de vorba, pentru a fi distrasi cu atentia de la grozavia realitatii. Cu alte cuvinte suntem in postura sa fim si sa acceptam sa fim sedati (sa ne automintim, pe langa ce primim gratuit prin inselatoria marketingului, politicii de sistem), pornind de la premisa ca daca negam sau trecem cu vederea situatia, aceasta se prea poate ca nici macar sa nu existe

platon

„unul dintre egali”

PLATON

Tragedia Veacurilor

29 Iulie 2010

O carte ce o am in lectura zilele astea, ce trateaza (tot) un subiect existentialist din perspective teologice, m-a „inspirat” pentru un blog-post cu un titlu similar.

platon

…Si stau cu ochii privind fix si pierdut in imaginea mediatizat a apelor ce fatal ne impresurau mai ieri. Femei, barbati, copii, OAMENI cuprinsi de cea mai mare disperare isi gemeau sleiti in ultimile puteri, calvarul, in fatza celor ce poate, exceptii de la regula fiind ( ex. clasa politica) isi permit o atitudine paternala doar declarativa, neobliganta. …Si oamenii plangeau si simpteau moment de moment, secunda dupa secunda, cum li se desira tot proiectul lor de viata aievea incropit; ca azi sunt inundatii, secete, taxe, somaj, conflicte, si poate ca maine, si ca si alaltaieri de altfel; poate urmeaza si rubricatura foc sa ne „pacifice” (vezi tonele de avertismente imemoriale, de sorginte biblica ori para-biblica, ce „binevoitor” ne fac sa ne simtim vesnici vinovati si iminent penalizabili), cert este ca realitatea cruda ii proiecteaza in rolul de indezirabili conceptului de viata. O tragedie cu alte cuvinte…

…Raman frecvent in ultimul timp, cu privirea blocata in gol; un al saselea simt imi tot susura in urechea mintii cum ca binele nu exista si ca nu a existat de adevaratelea niciodata pe acest pamant si ca ar cam fi timpul sa renunt la idealismul meu desuet, in favoarea pesimismului. Si trebuie sa o fac asta neaparat pentru a-mi respecta principiul de promotor al realismului, dreptatii, adevarului. De fapt adevarul prezentului nostru este unul cosmetizat, ca parte a strategiei unor entitati antiumane de a tine totul subjugat-ocupat cu probleme.

platon

Ei bine, dezvoltand ideea, atunci eu nu nu stiu daca pamantul  (civilizatia umana) sa fi cunoscut vreodata tihna, ori sensul real a termenului de adevar, ca precursor al celui de fericire. Nu cred… Si nu stiu daca nu cumva termenul tehnic de Iad chiar o fi avand corespondent in realitate?! Daca nu cumva privit din afara, de fapt pamantul (existenta noastra) este asimilabila unui gigant centru de penitenta si vesnic chin?.. Imaginati-va numai privind existenta noastra anosta, din perspectiva vreunui „judecator” de prin cotloanele universului si veti vedea atunci (poate) ca toate idealurile ce anima rotorul vietii sunt unele false, artificiale, cu siguranta ducand spre mai puternica adancire a noastra in ignoranta, decat o face imprimarea in paternul nostru psiho-colectiv a necesitatii de a obtine binele si salvarea…

2012 este aproape, decontul ultimului capitol biblic la fel si totusi continuam sa ne imbatam cu apa rece. Aici nu a fost niciodata bine si nu va fi niciodata. sistemul (societatea, existenta constienta) si-o spun asta dupa ceva qvartale de studiu, este construit fix pe un patern negativ-represiv. Iar cand enunt asta o fac pentru ca m-am transcendat in mintea medie a diferitelor etape de dezvoltare istorica, toate fiind pline de imbolduri asa zis umaniste, dar toate mustind de sange, ura, pestitate. Romanii, apoi cruciatii ucideau mii de nevinovati la Ierusalim, unii pentru cauza zeului Jupiter, altii pentru cea a lui D-zeu, de fapt facand-o doar din decandenta raului din subsidiar, pentru ca niciodata nu obtii bine facand rau; medievalismul obscurantist (inchizitia) cu biserica catolica (crestinismul) pe post de gade a fost un alt exemplu de rau facut in numele binelui; „civilizarea” si crestinarea Lumii Noi, revolutia industriala, razboaiele mondiale, dar pentru ca evident ca nu pot surprinde intr-o clipire toata existenta noastra ma opresc aici cu exemplele. Cert este ca omenirea a dus-o intr-un continuu conflict, un conflict in care parsiv a fost sugestionata (sau obligata..) sa se bata cu ea insasi.

platon

De fapt ce zic eu conflict interuman ca si ratiune de  fi, cand toata realitatea vietii e un conflict, chiar si necuvantatoarele prestand in directia-sensul abolirii vietii (lupta pentru supravietuire, ce se face in contul curmarii vietii unei alte entitati), cica in numele nu stiu carei logici de „autoreglare” a biotopurilor. Da. Se vede treaba ca deductia logica, studiul, poate pornit din motivatii ingenui-naive, risca sa duca inspre concluzii complicate, poate chiar primejdioase. Cert este ca pe masura ce trece timpul incep cu adevarat sa deschid ochii si SA VAD. Si vad si ma-nspaimant… Si vad si inteleg pe undeva indemnul biblic a „Crede si nu cerceta” in sensul de a sta cuminte in lanturi, ca daca nu „iti mai ard” una peste fatza cu biciul de foc. Si asa nu ma mai surprinde nimic si ma astept la orice. Daca pana mai ieri consideram informatia bruta, simpla literatura de docilizare a oitelor planetare, de azi incolo tind sa ma uit cu alti ochi la sensurile si menirea noastra in a o aprehensiona. Si-or fi facut in veacuri filozofii norma de identificare a adevarului referitoare la „tainele vietii”, nemailasand aparent nimic de descoperit suplimentar pentru „azi”,  (cu atat mai mult pentru profanii ca si mine), dar totusi ceva nu se mai leaga in „matrice”, ceva este prea strident, distonant si nu se mai potriveste conform in tabloul macro de lego al societatii…

platon

Pe de alta parte poate nimeni nu e interesat real de adevar, iar eu constient fiind nu am sa mai incerc sa-l mai promovez cu orice pret. Imi rezerv rolul unui anonim martor a tragediei,… a tragediei veacurilor…

„unul dintre egali”

PLATON

De ce Romania nu va falimenta ?!

27 Iulie 2010

Frisoane tot mai frecvente incruciseaza spinarile si cefele incovoiate de greutati ale societatii romanesti. Si-n timp ce cei de la varful piramidei au constiinta (cei ce mai au asa ceva) macinata de de tonele de rapt, iresponsabilitate, parvenire, neprofesionalism, nerealizari, evaziune, belfereala, minciuni promovate pe post de litera de lege, s.a.m.d., baza piramidei traieste real cu spectrul extinctiei fizice a propriilor familii si persoane. Avem asadar doua abordari diferite a unei aceeasi teme, cea a falimentului national.

platon

Acum in ceasul al 13-lea este dificil si fara rost a mai gasi responsabilitati, ori acari Pauni. Suntem la fel de vinovati de situatie de la primul la ultimul roman. Daca unii „am fost” cauza prin fapta, altii in schimb am fost o la fel de mare cauza prin complicitatea nesanctionarii precoce a respectivelor deviationisme antisociale, anticivice, antinationale, din contul „faptasilor”. Ca atare suntem la aceasta ora o societate uniform nivelata si condamnabila in rau. Nimeni nu este inamovibil, iar exceptiile, de genul celor ce au tot predicat in pustiu astfel de realitati, din pacate se vor subsuma tot regulei…

Totusi, independent de ratiunea, destinul si actiunea florei si faunei ce compunem, pretentios numit, poporul roman, statul (conceptul de) Romania nu va da faliment. Si de ce asta?..

platon

1.In primul rand, daca nu stiati, statele nu dau faliment; statele se pot supune actului de dictat international, aparand din nimic (din joben) sau disparand in neant (in joben) dar doar sub auspicii politice. Ca dupa ce odata li s-a atribuit unor populatii prin dictat, structura si nominarea de stat, acesta va fi obligat sa functioneze obligatoriu pe post de scoala de corectie (si mai mult sau mai putin puscarie) pentru elementele-entitatile ce-l compun, deci un soi de interfata de comanda intre sclavi si stapanul lor. Asadar Romania nu va da faliment, sau cel putin nu din punct de vedere economic. Vor fi rationalizate toate la extrem; vor fi cartelate alimentele si bunurile de imediata folosinta; vor fi extrasuper-impozitate toate averile, chiar si cele ce nu se califica la statutul de averi; vor fi rescadentate pana la sfantu-asteapta pensiile si salariile; vor fi reduse sau absolvite toate drepturile cetatenesti, etc.

2.Va vine sau nu sa credeti, din actul meu de studiu amator am ajuns la concluzia ca aceasta tara (mai corect spus, aceste locuri, ca nu suntem demult timp stat unitar) are un soi de inger pazitor, care in momentele de cumpana, cand totul se dovedeste majoritar fatal si contrar existentialitatii noastre ca filon etnic, un anume CEVA se intampla din neant, ce vine si schimba ilogic si fundamental datele problemei, salvandu-ne prin acordarea unei dispense salutare. Ca si comparatie am putea introduce in ecuatie similaritatea arbitrilor cumparati din fotbal, ce inventeaza din nimic tot felul de situatii ce avantajeaza o aceeasi echipa… Si asta cu rezerva pentru exemplul de mai sus, ca „arbitrul” actioneaza altruist si nu prin mituire…

3.Un ultim argument major in favoarea rationamentului meu cu imposibilul faliment masochist anuntat de cauzasii sai, ar putea fi faptul ca responsabilul mondial pentru tot si toate, i mean USA.., are nevoie INCA de de spatiul nostru spatio-temporal-spiritual, in proiectul de pacificare a noi si noi parti „salbatice” din planeta. Aceste parti sunt cele necontrolate inca prin actul pervers de sclavaj al FMI, a globalizarii economice, a diplomatiei de bloc gen NATO-UE, ori prin simpla si totala neconcordanta de culturi si viziuni de viata. Evident ca aici nu ma refer la motivatiile false de animozitati gen subiectul Afganistan (ori fostele Vietnam, Coreea, Iugoslavia, etc) prin care se urmareste mentinerea comenzilor de armament si munitie in favoarea complexului militaro-industrial yankeu (adevaratul conducator al US si a lumii, si nu petrodolarii, sau centrele financiare dupa cum s-a legendat). Asadar US are nevoie de spatiul nostru pe post de rampa de lansare rachete (gen scut de „aparare”), de carne docila de tun pe teatre de lupta, de rezervor genetic (vor exploda actele de infiere si acordari de Green Card-uri pentru nisele populationale de la noi identificate cu gene valoroase) de ameliorare a fondului lor genetic profund afectat de efectele colaterale ale „beneficiilor capitalismului” (populatie majoritar si patologic grasa, erori si malformatii genetice in masa, boli prin supresie imuna, boli degenerative si tumorale, reduceri ale acuitatilor intelectuale, etc), si nu in ultimul rand suntem doriti ca si piata de desfacere a rebuturilor si „tehnologiei”, casate pe post de fier vechi la dansii (gen „afacerea” F16, fregatele, etc)…

platon

In concluzie nu pot sa inchei decat enuntand formal celebra sintagma cu rol mobilizator (cica nationalist), de genul: „ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, tara mea de dor”…

„unul dintre egali”

PLATON

Critica ratiunii impure – 3

26 Iulie 2010

Daca am stabilit anterior ca o miscare stintifica autentica, pornita de la una educativ-formativa precara, nu posedam, desi aparentele ne-ar putea insela, afirm in schimb si existenta unei adevarate secete literare. Pentru a sustine tu ca natiune ca reprezinti ceva in economia spiritualitatii mondiale, unul si cel mai important criteriu de departajare este vandabilitatea produsului literar, un grad mare de aprehensiune din partea consumatorului multicultural-multietnic a mesajului promovat si nu in ultimul rand inovatia si ingeniozitatea ideilor si simtamintelor create. Ori sa fim seriosi, cel putin pana in acest moment, nu stiu daca se pot numara pe degetele de la o mana scriitorii romani din trecut si pana in prezent, care sa se fi impus autentic in constiinta publicului global, ori sa fi facut prin actul propriu de creatie o apologie a „rezervorului” nesecat si virgin de spiritualitate romaneasca. Ba din contra, tot actul neaos de „creatie” s-a subsumat sentimentului si diagnosticului colectiv de semidoctism si mediocritate.

Sa nu ne lasam inselati de aparentele nu stiu caror anonimi autoinchipuiti, autopromovati pe post de semizei demiurgici geniali ai actului de conceptie literara. Totul este un simplu joc de cuvinte. Totul este un act de consfintire a limitarii nationale din punct de vedere a intelectului si sensibilitatii creative. Sa nu ne mai amagim; nu am fost nu suntem si vom fi niciodata (cum ne credem) buricul pamantului, pentru simplul motiv ca nu avem niciun argument irefutabil de a ne prezenta mai egali decat egalii lumii… Peroratiile pseudo-intelectualoide a unor Manolescu, Ungureanu, Cartarescu, Plesu, etc., nu aduc niciun plus acceptat si validat constelatiei de valori universale a literaturii, iar daca mass-media nu si-ar aduce aportul mercenar (din ratiunea ingusta a formarii opiniei acolo unde nu exista si nu se impune nicio opinie) in dauna mecenatului, astfel de personalitati ar „muri” in desuetitudine.

platon

Pe de alta parte tu ca popor nu poti produce plus-valoare universala transmutabila intr-un trend globalist, atata vreme cat nu esti reconciliat spiritual cu tine insuti, atata vreme cat toata constructia ta spiritual-etica este facuta pe un fundament superflu, namolos, ihoros. Nu putem construi si emite binele, ce la o adica sa fie luat si consumat ca atare de catre terti, atata vreme cat folosim ca si „ingrediente culinare” variatii semitonale de rau ….

Caragiale spunea mucalit printre altele ca „o natiune fara literatura, care va sa zica ca nu o are!”. Dar de cate ori „noi vulgul” nu am auzit pe putinii nostri scriitori de talent zicand „sa scrii, sa lucrezi, sa-ti istovesti toate fortele sufletesti, dar pentru cine, dar pentru ce?” dovedind o motivatie declasanta mult prea materialista, egotica, afacerista, negeneratoare de spiritualitate. Ori stim ca de multe ori in istorie mari creatori mondiali de arta si literatura poate au sfarsit-o in mizerie si foame, nefiind apreciati si valorizati decat dupa moarte, fapt ce insa nu le-a afectat filiatia pentru constructivism, pentru actul benevol altruist de creatie individuala, ci dimpotriva, indarjindu-i. Ori la noi spiritul de sacrificiu al actului de creatie, fie acesta si literar,.. nu se pune. Dintr-o conduita nationala de tipul „dar mie ce, cat si cand imi pica” nu se va putea metamorfoza curand un rezervor de subiecti capabili sa emita franturi din adevarul universal valabil, pe care apoi sa le promoveze ca self, valtorii mondiale de valori. Acest cerc vicios ne este fatal. Nu cred ca vom reusi vreodata sa-l excedam…

„unul dintre egali”

PLATON

Dialog-monolog cu d-na Alina RAUS (6)

25 Iulie 2010

Elevi de nota zece

In fiecare an, evaluarile obligatorii, necesare accederii intr-o etapa superioara a educatiei- examenul de capacitate si bacalaureatul, sunt prilej de a readuce in discutie carentele si neajunsurile sistemului de invatamant romanesc cu privire la cariera viitoare, atat a educabililor, cat si a profesorilor.

Sincera sa fiu, m-am cam saturat sa aud (sau sa citesc, dupa caz) ca elevii/studentii de nota 10 pleaca din tara pentru ca nu au de ce sa ramana, ca profesorii nu mai sunt motivati (a se citi remunerati) pentru a preda, fiind umiliti pe rand de sistem, de guvern, de elevi, de parinti, de societate si de cine mai vreti dvs. Nu mai vreau sa stiu cine se face vinovat de una, de mai multe sau de toate problemele prezentate.

In schimb, as vrea sa stiu de ce ar trebui societatea romaneasca sa-i asigure unui tanar eminent care prefera sa plece din tara atras de mirajul unei traiectorii sigure spre un loc de munca profitabil (in strainatate, bineinteles), un viitor pentru care acesta nu vrea sa lupte; de ce ar trebui sistemul sa-i ofere cadrului didactic respectul pe care acesta nu stie sa si-l castige prin dragostea fata de cei pe care-i educa si daruirea fata de profesia sa.

O societate, un sistem se construiesc cu participarea tuturor. Nu stiu de ce am impresia ca tinerii, sprijinti si de parinti si indrumatori, prefera obtinerea unei diplome de la o institutie de renume din strainatate in loc sa-si valorifice inteligenta si tineretea pentru a cladi un sistem romanesc (indiferent de domeniu) in care sa le placa sa traiasca si sa lucreze. Oricum, ceea ce invata ei in alte sisteme de invatamant din Europa sau de oriunde din lume nu-i va pregati pentru realitatea romaneasca, iar patalamaua obtinuta nu le va conferi succesul profesional dorit in tara noastra.

In sistemul actual de invatamant romanesc, dupa parerea mea, este usor sa iei calificativul maxim daca cunosti si respecti intocmai regulile jocului, fara a avea garantia ca acesta reflecta cu adevarat cunostintele necesare pentru a deveni un bun profesionist la viitorul loc de munca. Ca o paranteza, un exemplu simplu care ilustreaza valoarea relativa a calificativului l-am citit, luna aceasta, intr-un un articol (favorabil, de altfel) al unui cotidian national, despre elevi de nota zece ai BAC-ului care nu stiau care este anul nasterii lui Eminescu. In aceste conditii, s-ar putea ca singura optiune valabila pentru eminentii nostri sa fie continuarea studiilor in institutii de prestigiu din strainatate. Invatand regulile jocului, fara a fi pregatiti pentru munca reala, poti doar sa joci in continuare sperand la o diploma care sa-ti asigure o intrare acceptabila in viata profesionala.

platon

Ca un caz particular, as dori sa dau exemplu programele Master of Business Administration (MBA). Acestea au devenit o cale facila de a ocupa un post de (si nu de a deveni) manager in locul dovedirii competentei la locul de munca. In cartea Manager, nu MBA Henry Mintzberg aduce o „critica necrutatoare la adresa programelor MBA”. Autorul prezinta o alta fata a sistemului de formare a managerilor, sustinand ca acestia nu se formeaza in scoli, ci la locul de munca.

„Este momentul ca programele MBA conventionale sa fie recunoscute pentru ceea ce sunt – sau, in caz contrar, sa fie desfiintate……. A folosi sala de clasa pentru a contribui la perfectionarea unor oameni care practica deja managementul este o idee frumoasa, dar a pretinde ca scoti manageri din oameni care n- au condus niciodata este o inselatorie”
 „ Absolventii de MBA n-au fost pregatiti sa fie manageri, iar multi nici nu vor sa fie asa ceva. Ei sunt insa hotarati sa conduca. S-a creat astfel o traiectorie care ocoleste managementul si duce direct la conducere.”
 „…….Altfel spus, oamenii ar trebui sa-si castige gradele de conducatori la locul de munca, ascensiunea lor n-ar trebui sa fie accelerata de faptul ca au petrecut ceva timp intr-o sala de curs”(Henry Mintzberg- Manager, nu MBA).

Si, ca o ultima idee, profesorilor care cer sa fie respectati as dori sa le reamintesc citatul:  „Daca vrei ca altii sa te respecte, respecta-te in primul rand tu” (Baltazar Gracian).

Alina RAUS

Critica ratiunii impure – 2

7 Iulie 2010

Vorbeam de insuficienta „logisticii” care ar fi indreptatit mai mult sa nu performeze  genitorii nostri intelectuali din istorie, oamenii de cultura si stiinta, animati de altruism, ce-n proiectii nationale (nationaliste) vagi poate nu cadrau cu agendele ingust personale, dar totusi au facut-o. Ca intotdeauna proiectul idealist de comunitate a reusit sa motiveze si sa suscite resurse individuale (sau sociologice ale multimilor) interioare, nebanuite. Pe acest principiu mai reuseau precursorii romanilor sa ia prin surprindere si sa invinga stadial, forte si formatiuni ce excelau de exemplu militar, prin coerenta, disciplina, dar sub-motivate (motivatia retributiei mercenariale nefiind un substitut serios a „iubirii de mosie”).

platon

Astazi insa, societatea prezentului pervertit, in cele mai multe cazuri un profesor isi ofera ora regulamentara de predat, doar daca este remunerat, si mai ales daca nu poate obligat ierarhic, sa nu eschiveze. Subiectul muncii lor de formare, elevii, studentii, la randul lor invata exclusiv mediat de constrangeri (parinti, anturaj, cutume sociale), chiar si „necesitatea realizarii in viata” fiind una dintre trend-setting-urile „zilei”. Sa ai o diploma de Bac, sa ai o licenta, indiferent in ce domeniu, sau obtinuta in indiferent ce cadru mediocru scolastic, ca toate dezideratele societatii consumiste au devenit forme fara fond, o goana dupa tzipla ambalajului, ce odata dobandit sa te califice pe loc (artificial) intr-o postura mai favorabila protejarii transmiterii propriului fond genetic, descendentei (tinerii fara apostile ale formalismului, fara sutinere exterioara lor prin nepotism-trafic de influenta, dificil ar putea intemeia si sutine o familie, ai caror descendenti sa refaca traiectul existentialist al ascendentei).

platon

Iar apoi, odata „diploma” dobandita, pe loc „diplomatul” isi pune cartile si cunostintele pe foc, uitand absolut tot ce nu-i cere ingust procedurile propriului loc de munca dobandit. Cu alte cuvinte deliberat se plafoneaza, admitand ca din start cabotinase mimand dorul de stiinta, de cunoastere, de lumina. Asadar astazi, cand dascalul ofera invatatura exclusiv pe leafa, cand elevii-studentii nu invata decat pentru ca sa ajunga sa ia leafa, iar publicul tertz nu invata deloc.., astazi cand mercenariatul devine o calitate iar mecenatul un defect, e foarte greu de a mai vorbi de o miscare stintifica, culturala, educationala, performante, in adevaratul inteles al cuvantului, oricat de mult s-ar fi intins invatatura ca si o meserie. Stiintei noastre de azi ii lipseste o dezinteresata iubire de stiinta, nazuinte inalte si entuziasm automotivant pentru a deveni cu adevarat o miscare de emanipare stintifica (si pe urma din care cadru sa erupa studiile interdisciplinare orientate catre cererile pietei de consum, ori ale umanitatii).

1=

PLATON 

Critica ratiunii impure – 1

6 Iulie 2010

Desi in ultimul interval decadal numarul studentilor-scolarilor, precum si numarul facultatilor-scolilor au crescut intr-un ritm sustinut, nu putem sa nu remarcam „seceta” literara si stintifica ce anima Romania realitatilor de zi cu zi. Dezbaterile sterile ce iata vin intocmai pe modelul mesterului Manole (eventual mitul Sisif) sa darame savant toate anteconstructiile institutionale, pun si vor pune intotdeauna invatamantul si formarea individului intr-o fatalista pozitie de re-start. Ca e mai corect sa fie obligatorii 12 clase, ca or fi de ajuns 10, cine mai poate sti? Certe este ca unul dintre victimele colaterale a sistemului este elevul insusi, un subiect ce va ajunge frustrat si nestapan pe dansul din cauza persistentei incertitudinii, cumulata si cu un crescand act de deprofesionalizare a corpului didactic. Apoi totul se desfasoara intr-un lant de slabiciuni, fostul elev format insuficient avand serioase tare in procesul sau de formare profesionala suplimentara incercand sa urmeze si „epopeea” cursurilor universitare.

platon

Vorbim apoi de totala haotizare a curiculei universitatilor, ce desi in aparenta ar trebui sa fie guvernate (tot) de legea cererii si ofertei libere, folosesc acest deziderat partial si subiectiv, in sensul maximizarii ofertei (profitului propriu) fara a identifica si nisa finalizarii constructive a stiintei predate, licentiatul trezindu-se la sfarsit si „batut” (uzat prin anii de studiu) si si „cu banii luati” (gratuitatea invatamantului fiind acum doar un mit, totul fiind pe bani), respectiv in incapacitatea de a-si valorifica practic auto-investitia in pregatirea sa, prin angajarea in nisele de piata vizate. Cu alte cuvinte sistemul invatamantului gimnazial-liceal-universitar fac doar o  munca de forma, fondul fiind pasat „elegant” responsabilitatii statului. Iar apoi daca un stat (ca al nostru) este corupt pana in maduva oaselor, de la sine inteles ca va oferi aprioric un no man land, in care (si) mieluseii de formatori educationali, la o adica sa presteze upgradat pe post de pradatori carnivori….

platon

Ei bine se vede treaba ca nu are nimeni nicio jena in a perpetua prin indiferenta tarele noastre de sistem, din care una este inconsistenta sau proasta educare-formare a tinerilor. Institutiile de stat sau private isi fac deverul, isi incaseaza salariile (profiturile) babane, iar statul se impauneaza tamp cu situatia, ca iata, ca totusi avem (cica) un inavatamant performant, de ne lovim de „olimpicii nostri internationali” la tot pasul… Dar asa o fi oare? Suntem posesorii vreunui mecanism institutional public nemaivazut, care desi este cat se poate contrat, totusi „se incapataneaza” sa produca logic si constructiv? Oare nu avem parte doar de un cantec lugubru de lebada? Oare in tot mise rupism-ul asta neaos, nu suntem, ca intotdeauna doar la un pas distanta de dezastru?…

platon

Veti spune ca noi ca natie suntem obisnuiti cu astfel de situatii (dezastre iminente) si ca poate ne-am facut anticorpi.. (poate chiar mi se rupismul in sine o fi vreun anticorp), dar nu poti tu om integru sa nu te intrebi la un moment dat, daca ca si popor suntem normali sau cu totii nebuni, suntem chiar atat de micimani si fara scrupule, sau doar cinici si idioti, de cu atata nonsalanta sinucigasa ne dam cu stangul in dreptul?! Ce sa mai putem spune atunci de rolul nostru planetar in actul de dezvoltare si perpetuare a civilizatiei? Cu ce si pentru ce am mai putea apoi nazui pentru o miscare stintifica autentica in Romania, daca totul se subscrie doar subzistentei si mediocritatii? Cum am mai putea noi vorbi „atunci” de indreptatirea de a avea o lume s-un edge rol in construirea viitorului, cand noi inca nu suntem reconciliati serios cu trecutul si suntem in plina conflagratie romano-romana in prezent? Ori stiinta este apanajul societatilor entuziaste, impacate cu ele insele, armonizate, solidarizate populational, si mai este o opera ce nu perpetueaza doar emitentul (poporul) cat va ajunge sa se multiplice si perpetueze prin/pe ea insasi… Ce sa mai vorbim de realitatile veacurilor trecute cand tinerimea valaha, dornica de emancipare, sesiza rolul studiului pe post de mediator in atingerea propriilor idealuri nationale, mergand sute si mii de kilometri in amfitearele vestice pentru a asculta marii dascali ai civilizatiei, gen Fichte, Hegel… Dar ce spun eu de dorinta de lumina materializata prin mari eforturi individuale, cand pot aminti un Gheorghe Lazar, ce-si oferea sufletul invataturii intr-o casa veche, darapanata, prin crapaturile careia suera iarna frigul .. Astfel de oameni erau animati de dorul de a raspandi lumina de dragul luminii, de a raspandi adevarul (cunostintele) de dragul adevarului (deontologia si etica profesiei). Ei bine unde sunt acei ani? Unde mai sunt acei oameni, oameni ce au creat mediul propice infaptuirii Revolutiei de la 1848, apoi a micii si marii uniri peste ani si ani? UNDE MAI SUNT ACESTIA OAMENI BUNI ???!

platon

1=

PLATON

Cuplul Obama-Medvedev: „Ne-am inteles ca nu ne-am inteles”

30 Iunie 2010

Daca e sa nu pui la suflet si la logica tot ce ne toarna sistemul mondial in constiinte, pe post de lest (informatii, news), mai c-ai putea sa te si amuzi copios in cateva randuri. Uite par examplu ultimul material al clientului (cuplul de „comici vestiti” Obama-Medvedev) se refera la episodul de „capa si „sfada”” finalizat cu demascarea unor shpioni, pe post de dusmani ai poporului yankeu si chezasie a faptului ca razboiul rece a fost castigat de US.. dar nu de tot 🙂 . Si atunci dai si peroreaza, dai si lupta, dai si demasca, captand atentia intregii lumi pe de-o parte, intr-o perpetuare a tensiunii si incertitudinii indivizilor (care oricand se pot trezi din senin si din cauze de „siguranta nationala”..morti), ia pe de alta parte justificand prin „necesitatea reglarii fine a cuantumului mondial geostrategic”, noi aliante conjuncturale US cu natiuni-catei zonali (oportunitati spatio-temporale limitate si fara de continuitate pentru „catei”), iar apoi prin noi si noi comenzi adresate complexului militaro-industrial, indirect „lobby-st” care nu-i asa..”trebuie si gura lor sa mananca ceva”…

platon

„Detaliind”, din punctul meu de (analist) naiv de vedere, US si Rusia au convenit la recenta vizita a lui Medvedev intr-un McDonnald american, cum ca „s-au inteles ca nu s-au inteles, in traducere insemnand ca intelegerea-amicitia-colaborarea off the record a ramas beton (solida), dar ca piesa de teatru ce trebuie bagata pe gat prostimii mondiale este aceea cum ca sunt puteri pe pozitii de concurenta si adversitate. Acesta este si motivul pentru care au sacrifica pioni (plevusca) pe motive cat se poate de hilare pentru cunoscatori. Adevaratii spioni sunt agreati reciproc, pe pozitii inalte, pe post de factor de descurajare si control parte adversa. Cand veti auzi demascari de „spioni” din zona White House sau Kremlin, puteti lua act ca e de foarte rau. Pana atunci asistam doar la paine si circ ieftine, asa ca de criza…

Vin insa in continuare la dvs. stimabililor cititori cu rugamintea sa faceti un exercitiu de imaginatie, logica si analiza si sa oferiti „colectivului ce avid ma si ne citeste” cateva motive-argumente ce i-ar putea face pe rusi si americani sa practice acest cabotinaj?… Va dau si-o cheie .. Puneti in ecuatie episoadele Evenimentele Kirghistan – Conventia pentru un tratat la Marea Neagra intre Turcia, Rusia, Ucraina – Tupeul iranienilor – Ordinul FMI-Bilderberg de reducere a deficitelor bugetare la toti vasalii lor planetari …

platon

Dumnezeule, oare pe ce sau pe a cui lume traim, fara sa stim?

29 Iunie 2010

…Oare de asta sunt toate cum sunt si ne ies toate cum ne ies ? … Oare cine sunt cu adevart … adevaratii conducatori ai lumii? Sau trebuie sa reducem discutia la nivel micro si poate printre noi deja s-au infiltrat suficient de multi impielitati, cat sa poate monopoliza sistemul si a putea apoi sa ne inchida gura la restul… sclavilor !

Partea plina-goala a paharului

28 Iunie 2010

Unul dintre cele mai mari pericole ce se contureaza in acest moment pentru pietele de capital din intreaga lume (mai putin a noastra, care este total artificiala, deci nu se pune) este reprezentat de fortarea operatiunilor speculative. Adica tatikoo … cum adica? Care s-a concluzionat a fi fost cauza centrala majora (pe langa comanda politica..) a intrarii US in vrie si apoi a restului economiei globale? Nu cumva tot ingineriile financiare de acest tip, cu creditari acoperite in cascada prin alte creditari, celebrele „produse” sub-prime?…

platon

Dar se vede treaba ca nu s-a invatat din greseala si se doreste a se persista in aceasta. Sau de fapt probabil ca este vorba de ceva mai mult; poate aceasta este insasi rationalitatea (limitele) de a fi a economiei de piata, iar restul sunt pur si simplu slogane neacoperibile in fapte in directia asa zisei translatii spre reforma prin … reforma. Si totul porneste de la principiul „omului rau si lacomiei sale legendate”, pe post de caramida in procesul de edificare a societatii capitaliste post-informatice (ca cea post industriala deja este un termen caduc, foarte evident ca si cliseu mai ales in tari ca si Romania, ce au evoluat de la statutul de tari mediu dezvoltate direct in antecamera tarilor lumii a treia).

Si uite asa, step by step, dupa tavalugul crizei yankee s-a incercat repornirea „la shtanga sau manivela” (si) a burselor (economiilor) tarilor emergente, in primavara trecuta cei mai buni performeri fiind in ordine aleativa Ucraina, Romania si Rusia… Si chiar daca „investitorii” s-au orientat din precautie mai mult pentru titluri din esalonul doi-trei ca si marime de lichiditate (pe logica ca sunt mai predictibile, chiar daca nu produc niste „maturizari” spectaculoase, in termeni temporali de tip piramidal-CARITAS), toata cresterea indicelui BET (a tranzactiilor) s-a facut artificial, fortat, pe baza unui optimism aditivat, indus din …exteriorul pietei subiect…, pe final bursele nemaireflectand realitatea, fiind pur si simplu supraevaluate.

platon

De fapt actorii majori (fondurile de capital) ai burselor, insensibili la tragediile ce le puteau si pot crea economiilor ce le paraziteaza, au dorit sa repozitioneze pe niveluri inalte valorile portofoliilor de actiuni ce le detineau, ca mai apoi, intr-o D-day sa se retraga simultan din „organismul agonizat”, vanzand tot in scop de exit, la valori cu profit net major, ca mai apoi sa emigreze spre alte organisme statale cu potential de a fi exploatat.

Asta s-a si intamplat, daca ne readucem aminte de shocul suferit de o seama de burse din estul Europei cel putin acum ceva saptamani (luni)  in urma. In Romania persista inca groaza si oroarea ca acest organism supralicitat a pierdut pe parcursul a cateva zile ~50% din valoare… Falimentul a fost „curat” pentru naivii brokeri-clienti ce s-au increzut doar in principiile „mainii nevazute ordonatoare a pietei”, in timp ce reprezentantii adevaratului capitalism si-au frecat mainile scotand profituri substantiale… plasand direct o maciuca in capul infantililor de mai sus…

Si apoi intervine din urma MARKETINGUL, care are ca scop unic sa mascheze si sa indulecasca aparentele, sa le faca vandabile (sa faca din kakat bici) si „par examplu” sa transmita a posteriori indemnuri de genul „toate crizele sunt unice si sunt uitate extrem de repede”, sau de genul „ai invins, continua..ai fost invins, continua..”, cu trimiteri clare spre o resetare rapida a hard-disk-ului constiintei colective (o spalare rapida de creiere) tocmai pentru a pune „temelia” unei viitoare scheme-inginerii de extorcare in masa a resurselor (financiare) ale statelor programate ca si viitoare victime de etapa. Iar apoi iti da mana tie capitalist veros infect sa spui „si totusi se invarte”, cand tu stii ca de fapt totul este un sperjur cu staif international…si totul poate fi redus la principiile simpliste ale marxismului, ce puncteaza atat de fidel exploatarea omului (statelor) de catre om (state) ca unica ratiune de a fi a acestui sistem infam ce-l traim cu varf si indesat, azi.

platon

1=

PLATON

Mizantropii guvernanti de data asta chiar au comis-o…

26 Iunie 2010

Saga celor cateva saptamani de conditionarea a opinie publice in directia curbelor de sacrificiu, pentru reducerea ordonata extern (si nejustificata intern) a actualului nostru mediocru nivel de trai, se vede treaba ca a ajuns la final. Totul s-a dovedit o piesa grosiera de teatru in care sensul de transmis fraierilor condusi era ca „mama mama ce se zdrobesc politicii nostri de durerea si in cauza boborului oropsit”; „sa nu facem aia, ca loveste prea tare, sa facem aialalta ca parca da si cu anestezic inaintea extractiei”… chestii festii.

platon

Cert este ca ultimul act al acestui grobianism agresiv a fost delimitat de scena implicarii „fara influentari externe” a Curtii Constitutionale, in dovedirea actului de neseriozitatea a proiectului de reducere a pensiilor (ca salariile bugetarilor au ramas cum s-a stabilit, taiate). De fapt ca sa nu o lungim inutil totul a fost pregatit pe tipicul unei „operatiuni speciale” a comunitatii serviciilor de infomatii (ce dictatorial conduc pe fond aceasta tara). De la inceput planul era de bagare in spatele romanului standard, pana in plasele, a cutitului reducerii nivelului de trai. De la inceput erau prevazute cresterea TVA, impozitarea majorata, s-au chiar impozitarea incrucisata-dedublata a tot ce zboara si misca, scaderea veniturilor populatiei, eliminarea subventiilor, devalorizarea leului, etc., dar le-a fost tarseala sa dea direct cu ciomagul cand puteau la inceput face de complezenta si teatral, apologia cravasei. Si de fapt expoatatorii cautau si aveau nevoie de un alibi pentru a-si duce mizerul plan la indeplinire, iar acesta s-a metamorfozat in patru subpuncte: 1.”criza mondiala”; 2.”greaua mostenire interna”; 3.”santajul FMI”; 4.”declararea neconstitutionalitatii masurilor initiale, soft, de reducere salarii-pensii”…

platon

Cumularea acestor norme de „reforma si asanare” a ceva ce cu buna stiinta au pervertit si compromis, inca de la inceputurile economie de piata romanesti se va finaliza cu o lovitura de maciuca ucigatoare in moalele capului poporului roman. Anuntam de ceva vreme „ca va veni o vreme” cand clasa politica isi va lepada blana de oaie de pe spinarea de Tyranosaurus Rex. Ei acele vremuri au ajuns acum si aici… De „maine” putem vorbi de „Romania HELL SRL”. Iar dictatura este pregatita sa represeze dur eventualele tentative de contestatie din partea populatiei. Sunt pregatiti sa deschida focul cu munitie de razboi fara nici un scrupul… Legendatele evenimente de la Atelierele Grivita din anii 30 vor fi apa de ploaie fata de baia de sange in care ne vor „disciplina si educa” penalii astia.

platon

Ca o paranteza, cei  mai perdanti in ecuatie vor fi bugetarii, ce iata vor fi cu veniturile reduse cu 25%, vor fi apoi concediati in masa, apoi vor da piept cu reducerea indemnizatie de somaj si o piata concurentiala a locurilor de munca total neconforma, apoi vor da de reducerea nivelului colectiv de trai prin cresterea de taxe si impozite… ce mai tura vura o reducere globala cu 50-60% a actualului lor nivel de trai… Iar pe post de post scriptum afirm ca aceasta urgie are si o semnificatie mai profunda: s-a dat semnalul de incetare a moratoriului dat de stapanii lumii, timpului „acordat” de formare (penala) artificiala a clasei noastre capitaliste; toata averea nationala si sursele de prosperitate au fost afluite deja in cateva putine maini, iar „de azi” se da drumul aspiratorului in contextul de exploatare mondiala a omului de catre om, „infailibilul capitalism”; iar pe „stapan” nu-l poti pacali, insela sau duce cu vorba; totul va fi taxat si ambalat sub forma de bir (artificii financiare gen reducere de curs, portofolii de actiuni, contracte discretionare, control la sange a tot ce se tranzactioneaza, etc) iar apoi trimis genitorilor; totul…chiar si aerul ce-l respiram.

platon

Va fi cat se  poate de grav! Ne asteapta cel mai negru cosmar de cand existam ca natiune integrata sub titulatura de Romania. Veti vedea curand!!!

1=

PLATON

Unchiul Sam „intrigat” de austeritatea madamei UE

25 Iunie 2010

Si nici nu pleca bine anuntul (cum ca tot mai multe tari UE, la semnalul si exemplul Romaniei si Germaniei pornesc adevarate campanii de austeritate in directia asanarii si insanatosirii sistemelor lor financiare si bugetelor nationale),.. ca ce mai vaiet.., ce mai vuiet (copyright „Scrisoarea a III-a de M.E.)… Brusc apologetii si designerii neoliberalismului, vezi US-americanii, au si sarit in sus, doi metri.. Ca vezi doamne „este o grava greseala tactica pentru europeni”, ca „competioneaza doua scoli si viziuni diferite de economii din care cea buna e a lor” si multe alte bullshit-uri de aceast factura.

platon

Ca sa nu o lungesc prea mult (ca sunt in criza de timp cu ceva proiecte) va spun eu care e schepsisul „indreptatirii” ce si-o aroga amerlocii, in a proclama sistemul lor ca si infailibil. Si anume … toata economia si finantele lor sunt un urias mecanism sofisticat si cinic de exploatare a intregii lumi, via dolar. Toate institutiile financiare internationale majore se regasescu cu sedii pe teritoriul US; cele mai mari (capitalizate) banci ale lumii se regasesc in US; cel mai mare potential mondial de agresiune si de descurajare (inclusiv militar) se afla in US; cei mai mari creditori ai US si indirect apoi a economiei mondiale sunt investitorii in trezoreria US de genul Chinei, Cartelul OPEC, etc. Cu alte cuvinte US a fost gandit si functioneaza pe principiul unui sistem cibernetic autoreglator, totul (inclusiv economia mondiala) fiind rotitze si mini-mecanisme care se interconditioneaza si care by the way se regasesc incastrate fizic in coloana … USA 😉

platon

Ei bine US (mai exact oligarhia complexului sau militaro-financiaro-industrial) este direct interesata sa lase economia mondiala (UE in exemplul de fata) sa „creasca” mediat de cresterea consumului. A consumului pe datorie evident 😉 … Ca apoi cand „este pentru ce dar nu este cu ce” acusica vor veni FMI-ul si „Stanley-Morganii” sa ofere credite de „dezvoltare” (vezi consum), care sa re-indatoreze la nesfarsit planeta. Cu alte cuvinte US actioneaza si este proiecatata sa functioneze pe principiile unui organism parazit, in cel mai fericit si putin probabil caz, comensual (adica ar si oferi ceva pozitiv la schimb pentru seva vitala captata, organismului gazda parazitat..).

platon

Americanii nu au deci cum sa aprobe strategia de deflatie si de austeritate europeana, pentru ca asta ar contraveni flagrant propriilor lor inguste interese. De unde rezulta prin ricoseu ca planul UE (german, roman, etc) de austeritate este de fapt posibil bun si poate reprezenta (atentie..) o cale de slabire din chingile sclaviei

Mai vorbim noi soon daca se confirma logica mea … !

Post Scriptum: Hai sa va provoc (si) la un test de perspicacitate. Care credeti ca ar fi privit la scara, corelatiile postarii mele cu recenta contra mediatica intre jurnalistul C.Tudor Popescu (apelat cu „mai kaghebistule”) si consilierul prezidential pe probleme de securitate Iulian Fota (apelat cu „mai securistule”). Ca si cheie va pot spune ca „se exista” oaresce interconditionari cu piesa de teatru de pe marea scena, prezentata ceva mai sus.

platon

1=

PLATON

Capitalismul nu a promis si nu produce fericire -3

24 Iunie 2010

Intre apologetii capitalismului, respectiv a economiei de piata, Peter Sauders ocupa un loc mai „protuberant”. Dansul manifesta (in „Capitalismul un bilant social”) un soi de optimism tamp, chiar sardonic in ceea ce priveste „ursita” si justificarea perpetuarii acestui sistem. De ce zic eu tamp, pai pentru ca „accidentul” istoric cu revolutia socialist-bolsevica din Rusia, chit ca se justifica si prezenta daunazi (pana azi) ca pe un experiment in vivo .. programat…, vreau sa va spun ca in anii ce i-au urmat, cel putin din punct de vedere ideologic s-a pus la modul serios in ecuatie posibilitatea ca logica lui Marx (apoi Lenin) sa fie una autentica si chiar capitalismul sa fie o etapa de parcurs in directia crearii societatii egalitare, solidare, echitabile… Cu alte cuvinte, conform legilor lui Murphy, daca ceva „rau” se poate intampla, atunci acel „rau” se va intampla cu siguranta, evident ca fiind discutabile calificarile de rau sau bun, sau cel putin a arbitrilor „indreptatiti” sa faca aceasta triere.

platon

Si cica zicea omul nost’ cum ca economia de piata a descatusat energiile creatoare ale omului (prezentate ca pe-o fatalitate ..).. iar progresul tehnic si material a cunoscut asadar si prin urmare un avant neintrerupt (bravo… ca la un astfel de slogan mai c-ai putea introduce in schema si proiectiile planului cincinal, eventual o competitie pe meserii si indeletniciri)… Si totusi (ca „se mai exista” si o umbra serioasa de indoiala) oaresce nelinisti anima visul de permanentizare si preamarire a capitalismului..

Un prim argument de „hoo cu tata” ar fi faptul ca spiritul intreprinzator capitalist, de la originile sale „atemporale” si pana azi, era unul muncitor, economicos si cumpatat, pe fond rod al eticii protestantismului si calvinismului (de unde din start nu vedem ortodoxia introdusa intr-o schema logica..). Nu am sa spun de cucerirea „Tarii Fagaduintei” (USA) de catre emigrantii secolului trecut, dar cert este ca descendentii lor, dupa generatii de acumulare si prosperizare, incetul cu incetul s-au dezis (indepartat) de spiritul religios (fundamental)  ce dadea etic un sens muncii si acumularii materiale. Si asa, din aproape in aproape munca intru „credinta” s-a transformat in munca de dragul muncii (bogatiei), astfel incat „azi”, acumularea pentru prosperitate s-a metamorfozat in acumulare pentru consum…. Asadar consumul a trecut inainte acumularii si muncii, iar „paradoxal” avutia generala (individuala) scade, desi consumul creste… Etica protestanta (binele) a fost inabusita de bunastare (aici cu rol de rau..).

platon

Pe de alta parte omul este o fiinta hedonista, cautand fericirea egotica cu orice pret, chiar si cu riscul de a lasa in urma siruri de cadavre… Si aici vine supozitia (falsa sau cel putin incompleta, zic eu) cum ca, capitalismul este un un „sistem economic natural”, in care cei puternici supravietuiesc, iar cei slabi sunt eliminati (legea junglei coroborata cu principiul autoreglator a „mainii nevazute”). Ei bine apoi, deoarece volens nolens capitalismul a creat si creaza cat de cat avutie (bruta) a determinat etapizat si cresterea nivelului general de trai, celebrul welfare state din anii 50 incoace, cei din varful piramidei intelegand la un anumit moment dat ca motorul cererii si ofertei nu va functiona daca sclavii nu vor avea resurse sa achizitioneze produsul expus pietii… Apoi omul „rau de la natura” fiind lacom si nesatul si-a proiectat asteptarile fata de welfare state tot mai nejustificat de avansate. Cu alte cuvinte omul a fugit si fuge incontinuu spre fericire, crezand ca o va obtine printr-un paleativ de genul acumularii de avutie, dar se inseala profund. Capitalismul nu este un sistem ce produce fericire, ci un biet si precar mecanism de produs avutie materiala… 

Asadar in ciuda prosperitatii (asazis) crescande, omul capitalismului prezent este la fel de nefericit ca si oricand (ca in „era” lipsei prosperitatii..). Ca atare cale gasirii fericirii se va gasi oriunde altundeva decat in sistemul reprezentat de binomul capitalism – economie de piata… Q.E.D.

platon

1=

PLATON

Capitalismul nu a promis si nu produce fericire -2

22 Iunie 2010

Exegetii contemporani ai capitalismului nu pregeta niciun moment in a nu declara victoria totala a capitalismului (liberalismului..) asupra comunismului. Si oare au dreptate? Oare capitalismul a invins fiind un competitor mai creativ, sau poate din contra, capitalismul a batut pasul pe loc (fiind pe fond extrem de limitat in mecanismele dogmei), comunismul autofaultandu-se infantil?!…

platon

Aici trebuie sa introducem in ecuatie o dezbatere existentialista a societatii (capitaliste) vestice, care isi justifica ratiunile de a fi si a actiona pe baza conceptului filozofic fundamental ca omul ar fi rau de la natura si asta in timp ce „partea adversa” (progresismul socialist) sutinea si sustine exact contrariul. Si intradevar putem observa la o introspectie mai atenta ca motorul societatii capitaliste este legat indisolubil de prima paradigma. Si aceasta spune ca omul este o entitate ticaloasa, lacoma, nesatula, meschina, „calitati” ce din punct de vedere sociologic-uman nu pot fi corijate. Apoi, din cauza ciocnirii intereselor opozite (dorinta de supravietuire biologica ce determina tendinte de autoritate si acumulare ce sa ofere un anumit grad de protectie fondului propriu de gene din descendenta) doi sau mai multi subiecti la un moment dat vor intra intr-o concurenta conflictuala. Fiecare va simti subliminal imboldul necesitatii supravietuirii, apoi pe cel al securizarii si prestantei (vezi piramida lui Maslow). Toti sunt la fel de doritori de castig si avutie (chiar daca unii din falsa pudibonderie si pedanterie vor mima gentilomisme si delicatetzuri de opereta) si vor face totul ca sa le obtina. Iar daca va fi nevoie sa treaca peste cadavre pentru asta, o vor face cu siguranta…. Ei bine din toata aceasta vanzoleala cica capitalismul trage indirect oresce profit pe asa zisul principiu de win-win (asa zis deoarece cand cineva castiga, automat altcineva pierde, si ca-n teorie..), competitia „fomistilor” determinand strategii de mintzire a societatii (..marketingul..), de scaderea a costurilor, de eficientizare a tehnologiilor sau businessurilor (tot pe seama celulei de la baza societatii, forta bruta de munca, exploatand-o sau concediind-o fara scrupule). Si asa cica end userii sistemului (beneficiarii efortului subiectilor rapace), prezentati ca si facand parte dintr-un alt film, de parca nu ar fi tot scena furtului propriei caciuli (exploatatii mai au pe urma si un rol de ferment a miscarii capitalului, prin consumul prestat in contul remuneratiei si ..produselor rapacilor…), ajung sa fie si „batuti, si cu banii luati”.. iar asta subscris cu totul interesului mariei sale capitalul, schemei si mecanismelor prin care „subiectii” mai sus pomeniti isi scot ochii in turnirul formei fara fond. …Si toate astea vin de la faptul ca omul RAU este lacom de la natura…

platon

In paralel, adeptii celeilalte paradigme de gandire, in care amintim ca exponent pe J.J.Rousseau, considera ca omul bun de la natura a fost corupt ulterior de societate (..capitalista „nota bene”), moravurile indoielnice fiindu-i efectul iar nu cauza esuarii. Reala pe fond si aceasta optica nu face decat sa interconditioneze evolutia omului tot de societatea capitalului (societatea deviationista ce strica „fondul uman bun”, cu alte cuvinte capitalismul este in tot si toate, mai ceva ca D-zeu…). E devarat ca apoi aceasta paradigma a metamorfozat in dogma „omului de tip nou”, si ne aducem aici numai de eforturile lui Ceausescu de faurire a acestui deziderat, om nou ce a intarzaiat sa mai apara, sau cel putin aparand, dar defect, nemaifiind esentialmente bun (altruist, empatic, solidar, devotat), cat similar versiunii crescute si opresate in capitalismul…omul esentialmente „RAU”…

platon

Mai departe se poate vorbi de prezenta sau lipsa unei competitii (cica asigurate by default de capitalism) ce sa asigure alegerea „celor mai buni, dintre cei mai buni” sa supravietuiasca, in timp ce invinsii la modul propriu sa fie trimisi la lada de gunoi… Ori asta avem acum in societatea momentului: putini invingatori si multi invinsi, invinsi ce nu vor putea depasi niciodata conditia de sclavaj (chiar si modern). Iar ce vedem azi cu tevatura acestor curbe de sacrificiu nationale (reduceri de nivel de trai, de pensii, de salarii) nu este decat un act dintr-o piesa setata global, in care musai principiile statului social trebuiesc facute una cu pamantul, folosindu-se motivatia eficientizarii economiilor concurente…pe fond cresterea gradului de profit a potentatilor, in paralel cu o si mai puternica „legare de glie” (indatorari, exploatari) a iobagimii mondiale.

platon

Dupa cum spuneam sistemul definit de Marx (chiar daca bun in intentie) este pe fond defect. Se porneste de la premisa ca exista clase sociale oponente ce sunt intr-un perment coflict, ce exceded pe post de motor al societatii, „competitia libera a pietei”, statuand ca esnetial rolul si prezenta capitalului in schema. Ei bine sistemul si-a atins limitele (ca sa nu spunem ca este profund defect, nedrept si imoral) si ca atare trebuie reinventat. TOTAL.

platon

By the way, ploile teorential diluviene ce ineaca zilele aste la propriu toata Romania (si Europa..) sunt un rezultat indirect a conjuratiei omului capitalist contra lui insasi, a competitiei fara scrupule pentru o mai mare acumulare si influenta…. Schimbarile climatice sunt o parte a efectelor secundare a deversarilor poluantilor din procesul de productie („competitia economica”), a diminuarii resurselor si afectarii ecosistemului (materii prime secatuite, eco-echilibre globale defectate, etc.). Ca urmare a acestei logici competitia liberala (capitalismul in esenta) este antiuman…anti-viata…avand ca unica finalitate extinctia vietii pe pamant. Ori nu stiu in acest caz zau care este mai corecta si dreapta conduita: cea a omului rau rapace (exponentul „neo-burgheziei postindustriale din era informationala” sau cea a omului bun, in comuniune cu mediul inconjurator si bunul simt (mult hulitii socialisti)?!…

1=

PLATON

Pe marginea Manuscriselor de la Marea Moarta (3)

17 Iunie 2010

„Prolog”: inainte de a scrie acest text mi-am zis in sinea mea adresandu-ma lui D-zeu „daca existi cu adevarat,.. daca esti fair,.. daca vrei prin gura mea sa-ti transmit adevarul,.. te rog sa-mi dai inspiratia necesara si fa apoi ce crezi mai bine, astfel ca oamenii sa-l recunoasca ca pe-un adevar venit de la tine”…

platon

Pe masura ce avansez in lectura si incercarea de descifrare a intentiilor si faptelor din spatele … intentiilor si faptelor evocate.., tot mai mult am sentimentul ca asist la o mascarada si smecherie. Tot mai mult cred acest document un material „epic” de dezinformare facut de mana omului, ca urmare a inspiratiei si targeturilor micimane ale omului, a tagmei preotilor in spetza.

Toata constructia psihologic-sociologica din aceste lucrari vine sa puna o uriasa presiune subliminala pe neofitul palmas de la baza noroadelor. In reductionismul si obtuzitatea lor, raportata nivelului redus de inteligenta si cunoastere a perioadei, preotimea isi taia singura craca de sub picioare, prezentandu-l pe Dumnezeu ca pe-un zbir ambuscat (si principal), dar totusi aliat-asociat si jurat la conditia „indreptatita” a sacerdotului, a clasei teocratice conducatoare.

Si asa, din aproape in aproape pot (si poti) ajunge la concluzia de etapa ca imaginea deitatii, zugravita de Manuscrisele de la Marea Moarta si Vechiul Testament nu sunt decat un act de indobitocire si manipulare a maselor ante si fatal condamnate la a fi „neaparat” conduse … Evident ca apoi, undeva pe parcursul istoriei pre-crestine, „dj-ii divinului” si-au dat seama de enorma greseala tactica in care s-au autoinclus, excluzand condusilor perspectiva (si nu realitatea..) libertatii, dreptatii, echitatii, bunatatii… fapt ce poate a contribuit la nasterea rapida,..”de nicaieri”.., a Noului Testament, un document cu slove la fel de dublicitare si bine mestesugite, in care brusc si dintr-o data God devine din negru, alb, devine infailibil bun, fara asocierea niciunei justificari, baremi de complezenta, a transcendentei sale subite de la statutul de ” razbunator, manios, gelor” (Neem 1.2). Probabil ca preotimea s-o fi prins de figura ca „speranta” ofera totul pe forma, fara a oferi nimic pe fond (asadar fara costuri de implementare a „fericirii” ravnite) si au procedat pe cale de consecinta. Au creat (tot cu titulatura de probabil, ca sa lasam loc dezbaterii cu argumente stintifice..) o supapa de depresurizare a tensiunilor si nemultumirilor endemice din mase, „producand” capitolul „Messia pe pamant” si au oferit in contrapartida, just like that, fericirea iluzorie ..doar ca pentru viata de apoi (in Rai-Heaven) … evident si pentru aia, numai si numai daca in „lumea si randuirea prezentului” oamenii isi duc fara cracnire (vezi fara de prihana, in termeni „tehnici”) crucea de sclavi.

platon

In nenumarate ocazii am sustinut (poate subiectiv..) ca D-zeu (1) exista, ca (2) este probabil peste puterea noastra de intelegere-computare-manipulare a oamenilor, ca (3) nu este nici „bun” (angelic) si nici „rau” (demonic), ci deasupra acestor notiuni vulgare de stare, existenta vietii fiind interconditionata de prezenta ambelor „semne” ( yin – negativ diabolic si yang + pozitiv angelic precizand ca nu sugerez absolut nicio legatura cu Brahmanismul, Confucianismul, Budismul, etc). In rest am avut si avem parte exclusiv de-o intreaga „Era Noastra” plina de nedreptate, imoralitate, perversitate, rautate. Omul in sine, folosindu-ne de aceste criterii de traducere, nu poate fi ceva mai mult decat o entitate cu natura mai mult demonica. De fapt tot mai mult am senzatia ca Iadul chiar exista, ca atare nu se mai poate califica pentru postura amenintatoare si potentiala de spoky. Iadul exista ACUM si AICI ; exista pe post de caramida structurala a realitatilor prezentului, un prezent in care „fericirea” a fost si ramane un deziderat nepalpabil si-n care tot fericirea reprezinta doar o pauza intre doua suferinte consecutive…

1=

PLATON

„Evolutia” de la PLAN la CLAN (1)

14 Iunie 2010

Europa de Est (Romania) a tranzitat „senin” spre capitalismul original, nu de la planul cincinal la piata libera, cat la clanul fostilor nomenklaturisti, la actualii oligarhi… Curat murdar monsher, adica ..

Statul mostenit din comunism s-a dovedit prea slab si corupt pentru a putea gestiona eficient tranzitia spre „mai bine”, in timp ce piata in sine reprezenta un factor mult prea anarhic pentru a nu distorsiona trendul economiei. De aceea s-ar fi impus anumite forme asociative intermediare, ce sa medieze trecerea de la alfa la omega structurii de societate, structuri cu putere deliberativa ridicata ce sa poata in subsidiar echilibra tentatia spre coruptie a statului si tendinta anarhica a pietei. Asadar s-ar fi cerut implementat un model sociologic corporatist: corpuri profesionale, carteluri de manageri, asociatii de producatori, sindicate, ong-uri, etc.

platon

De fapt in Romania, dupa cum de altfel in aproape toata Europa de Est, „clasa manageriala” nu a reusit sa se impuna prin sine insasi, astfel incat fosta nomenklatura politica a preluat (si) proprietatea economica (intreprinderile socialiste) sub forma privata si din aproape in aproape a devenit oligarhia capitalista originala de azi. Originala deoarece orientarea sa catre piata a fost slaba, astfel incat am avut de-a face cu capitalisti fara de capitalism: reguli ale pietei inexistente, parlament slab, presa aservita, coruptie endemica, dominanta exclusivista politica…

Analizele tranzitiei comunismului spre capitalism (un non sens in varianta apologetilor marxism-leninismului, ce sustineau capotarea capitalului prin metamorfozarea societatii intr-una egalitar-socialista) sunt in parte neconventionale. In teoriile clasice societatea capitalista isi are radacinile in burghezia industriala si preia puterea politica, instituind democratia ca forma de organizare politica si piata comerciala libera ca pe-o forma de organizarea economica. Ei bine in cazul tranzitiei „reversibile” (de la comunism la capitalism) constatam ca aceasta schema nu se mai aplica si ca s-a cerut in termeni sociologici aplicarea unei noi scheme de disjungere-transcendenta; a aparut ca imperios necesara identificarea „agentilor” capitalismului, si pe care ii puteam localiza undeva intre clasa burgheza a lui Marx, clasa antreprenoriala a lui Schumpeter, intreprinzatorii lui Max Weber, sau clasa manageriala a lui Burnham… dar nu foarte clar.

platon

Acum nu o sa mai vorbim de mutatia in plan spiritual asociata protestantismului, ce s-a constituit in coloana vertebrala morala a intregului edificiu capitalist societar clasic, cat paradigma ce-o poate oferi incastrarea unui astfel de sistem unor structuri populationale (nationale), hai sa le spunem generic mai putin civilizate si disciplinate. Evident ca directia de dezvoltare a unor astfel de societati nu va fi decat una regresiva, degradanta, imorala, cu mari polarizari ale averii, cu egoisme extreme, cu evolutii statale centrifuge. De regula religia rasariteana (ortodoxa) este funciar nepotrivita asocierii viabile cu notiune de capitalism (fie si modern). Vreti exemple?…

1=

SorinPLATON


%d blogeri au apreciat asta: