Posts Tagged ‘Polonia’

Salariul minim in mitologia urbana

29 Decembrie 2016

Contrar mitologiei urbane, ca orice cresteri centralizate de salarii (venituri) pentru cei ce muncesc, ar reprezenta de fapt un trafic mascat de influenta (si recunostinta) la adresa angajatilor publici, cei mai disciplinati si fideli alegatori, in fapt tinta cresterilor este in alta parte. Este vizata pe fond fortarea mainii celor mai zgarciti dintre angajatori, si anume corporatiile multinationale, chit ca la pachet nu se inchid si toate usile acestora prin care eludeaza si vor eluda plafonul de salarizare (si impozitare).
De fapt devalorizarea accelerata a leului, prezentata propagandistic de falitii nostri drept cresteri ale valutelor raportoare, reprezinta pe de-o parte debuseul alocarilor de beneficii formale, nesustinute de puterea economica, venita manipulativ din partea politicului, dar reprezinta si incrancenarea companiilor, de regula a celor cu capital strain, in a tine cu orice pret costurile per angajat (inclusiv cu salariile) cat mai reduse. Numai asa rapacii astia isi asigura marja de profit scontat, adica ratiunea lor capitalista de a fi.
sinecuri_de_slugi_locale
In lipsa investitiilor in tehnologie, in continuare liota exploatatoare mizeaza doar pe forta de munca ieftina, pe infrastructura formala si pe logistica industriala (plus raptul resurselor naturale) cat posibil gratuite, ca altfel capitalul strain va parasi in graba aceasta neo-colonie epuizata, cum a devenit in timp Romania. Asa ca incep sa ma uit cu alti ochi la actiunile guvernului Ungariei, al Poloniei, ce mai nou sunt puse pe nationalizari masive… Acestia or fi inteles ca daca nu ai grija de propriul popor, acesta te va trada,.. inclusiv prin disolutie. Dar asta nu se pune cred si-n cazul Romaniei, in care din 89 incoace parca a fost condusa de vatafi si ajutoare de stapani de sclavi, si nu de romani, pentru romani.
In concluzie, da, este nevoie de cresterea salariului minim, chiar daca nu se justifica prin cresteri corespondente de venituri bugetare. Sau mai bine zis, da, este nevoie,  dar sa se faca in contul cresterii economice facute de partea „privatizata” coporatist al economiei romane, si care prin artificii si inginerii financiare, isi repatriaza in intregime profitul (nedeclarat), lasandu-ne si batuti si si in curul gol.
„primus inter pares”
sand.in.wind
PLATON

De vorba cu Mos Teaca in lanul de secara (de la poligonul Smârdan)

22 Aprilie 2015

Desi fac eforturi serioase sa nu „observ” zbaterile pestilent-mlastinoase a clasei politice romanesti, din când in când ma mai scap peste ipochimeni…

Referitor la contextul geopolitic a situatiei dezastruoase a inzestrarii si pregatirii (logistice) de lupta a armatei, a haosului omniprezent instaurat de oligarhie prin evazionarea tuturor sevelor de resursa a tarii, facand apologia zicalei cum ca „Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si-n traista”, consider ca trebuie sa facem ceva mai mult decat „sa sedem si sa cugetam”.

Ei bine Polonia a intrat intr-un ambitios program de inarmare-modernizare in valoare de mai multe miliarde de euro. Tarile baltice preiau initiativa. crescand alocarea bugetara pentru aparare, la peste 2% din PIB. Turcia nu mai vorbim, fiind una din cele mai inarmate tari din NATO. Bun, dar ce face in acest context Romania? Ei bine mai nimic. Mai mult fortat, si sigur cu o senzatie de incomoditate tipica la oamenii care oricând au ceva mai bun de facut prin ograda decat sa apere patria, armata de Mos Teaca (calari pe cai de lemn) se lasa harjoniti prin ciulinii si stepele patriei, considerând tamp, ca daca „colaboratorii” sunt ultra pregatiti, se presupune „ad absurdum” ca si „noi” suntem cel putin la fel.

Si ce am vazut eu la cea mai mare desfasurare de forte de la Marasesti-Oituz încoace? Pai fi-le-ar chipiile de logistica de ras (la comandantii armatei de carton creponat), azi in anno domine 2015, la poligonul Smârdan am aliniat tot rapciugoasele tancuri T72 („primenite” cu ceva aripi de tabla sudata, sa para mai altceva), tot cu vechile TAB-uri cu 4 roti, tot cu vechile AG-uri din 19toamna, s.a.m.d.

Biruinta

Pai mai „fratilor”, sa ne intelegem! Ma, daca voi ati sabotat pana acum patria, am inteles-o; eram naivi si natangi; pentru asta v-ati asigurat de-o ardere camaradereasca pe rug când se mai linistesc lucrurile; dar acum ne-am trezit! Dar, a veni când tara arde, si tu baba scofalcita sa te piepteni cronic in raspar, in ciuda kurului martor (companionilor in furisagul tarii), e ceva mult prea mult. E ceva de genul (ce impune adica) ca dupa ce va ardem pe rug, suplimentar va mai si rastignim…

De urgenta formati un task-force ce sa mearga la Washington sa tocmeasca ceva case de lobby, ce sa medieze pe langa FMI suspendarea pe 5 ani a „relatiei”, ca mai apoi, tot de urgenta, un alt task-force sa mearga la Brussels unde sa angajeze o alta casa de lobby pentru un acelasi scop (eventual va sugerez eu contacte, daca suntei nimuruci). In secunda doi va asumati raspunderea pe o lege de crestere a bugetului inarmarii la minim 10% pentru cei cinci ani. Dupa toate acestea, in stransa concordanta cu ce a mai ramas valid in armata de generali facuti la apelul bocancilor, la departamentele de strategie-logistica-inarmare, fain frumos va puneti pe licitat programe de inarmare cu offset de minim 50%, pe categorii de arme: avioane, elicoptere, rachete, nave maritime, infanterie, mecanizate, artilerie, etc.

Va spunem noi (Think-Tank-ul Centrul Reflectii Politice Strategice) ce si cum sa faceti (deja fiind cu un proiect avansat catre MApN, via Divizia Gemina – Cluj), daca sunteti incapabili si fosholitzi in kilotzi. Lasati porcariile si politicianismele ordinare si apucati-va de treaba, pana nu-i prea tarziu. Sa nu spuneti liftelor ca nu ati fost avertizati (a „n” oara)!

PLATON

sorinplaton

„primus inter pares”

NATO preia de la noi tactica pamantului parjolit si fuga in munti

21 Martie 2014

Vorbim de ani de zile si vorbim degeaba. Romania trebuie sa fie o tara puternica atat la propriu cat si la figurat, dar puterea se construieste stadial, etapizat, de-a lungul unei perioade consistente si nu prin hei-rup-uri, ca altfel vom trimite in F35 piloti incalati in opinci si nojite. Pentru acest lucru se cere predictibilitate, seriozitate si motivatie din partea tuturor factorilor implicati. Din pacate in acest moment ne constituim in veriga slaba a NATO pe pivotul de securitate est-european. Si ca sa dezvolt, eu in locul rusilor pe acest aliniament (via Ucraina de Sud – Transnistria – Basarabia) as forta „ruperea frontului”, pentru a destructura intreaga sandrama militarista conventionala occidentala. La fel ca si la Stalingrad vom trage ipotetic dupa noi in jos un intreg continent in caz de incalzire si globalizare a conflictului ruso-ucrainian.

romanian-face

Altfel singura solutie este alinierea noastra la strategia de descurajare prin provocarea de mari pierderi (chiar daca nu si capitale) in randurile agresorului… ce prin definitie este reprezentat de estul salbatic. Este nevoie de o inarmare de tip smart, cu accente pe „obiect pentru descurajare prin tactica” si mai putin pentru „obiect pentru descurajare prin cantitate”… Evident ca mai trebuie si bani, dar pe „astia” ii vom gasi si „imprumuta” de le toti cei ce au evazionat si alienat economia Romaniei din 89 incoace…

cia

In alta ordine de idei au si rusii dreptatea si indreptatirea lor. Cum ar veni ce comportament ar fi avut americanii daca rusii fortau (influentau) o schimbare de regim in Alaska?… Totusi asta nu ne obliga la o pozitie de spectatori impotenti ci trebuie sa ne aliniem activ partii la care suntem arondati prin tratate, ca altfel ne vor rade timp de secole (ca nemtii azi) si curcile…. http://adevarul.ro/international/foreign-policy/pivotul-polonez-inarmeaza-varsovia-1_532c0f850d133766a819249a/index.html

PLATON

sorinplaton

„unul dintre egali”

Franta si Olanda se dau puscate-n aripa..

24 Noiembrie 2010

Transilvanian Seal, as shown in an austrian he...

Image via Wikipedia

 

.. Si-o tooot dau cotita la un mod prostesc, cum ca mai mult nu meritam ca si tara, sa trecem examenul de „treapta a II-a”, de intrare in serviciul de garda a formalitatii Schengen. Ca de fapt despre asta e vorba. Admiterea nostra in spatiul Schengen nu reprezinta (cel putin in cazul nostru) un certificat de onorabilitate si buna purtare, cum a fost in cazul gruparii Vishegrad (Ungaria, Cehia, Polonia), cat o necesitate de grad zero pentru restul Europei.

Vremurile de mare agitatie internationala, pe fondul restrangerii habitatului uman locuibil, a nivelului mondial de trai, a cresterii poluarii si regresiei climei, a stresului de supraaglomerare populationala, a cresterii majore a gradului de insecuritate individuala in lumea a treia (de fapt cam tot ce nu este Europa, USA, Canada, Australia, Japonia), ei bine toate astea, dar si multe altele de acest gen fac ca logic pentru UE sa fie de o foarte rapida inregimentare pentru aparare la portile est-sud-est „salbatic-barbare” ale confederatiei, a Romaniei si Bulgariei. Cu alte cuvinte au nevoie de noi pentru a indeplini rolul ce li s-a atribuit cetelor de secui ce au fost aclimatizati in Transilvania, in mijloc de medievalism dark age, cand la hotare pandeau turcaletii si „vandalii” de post-daco-getzi. Au nevoie de palmasi pentru carne de tun ieftina, pentru a fi facil aparata satietatea cururilor pretentioase din vest-occidentul european, bogat.

De fapt nimic nu s-a facut si nu se face gratuit in UE si-n lume. Totul are la baza un calcul pragmatic. De la inceput se stia ca Romania si noi romanii suntem nefinalizati ca si natiune, ca suntem handicapati la propriu si la figurat, ca mai suntem si fuduli pe deasupra, si chiar si-n conditiile astea continentul stia ca va avea nevoie de maciuci si topoare grobiene in scop de paza, oferta de munca sclavagista ieftina, eventual de praduit tot ce-au acumulat anarhic in cateva zeci de ani acesti bondaroi ghinionisti (ca nu putem fi asemuiti cu albinele, mult prea organizate societal si disciplinate).

In concluzie, eu cred ca dupa ce ne vor perpeli o bucata de vreme amenintandu-ne cu bau-baul lasarii de izbeliste, brusc ne vor inrola (maxim cu 1-2 luni intarzaiere, ca sa rezulte la tertzi ca fost „pohta ce-au pohtit” sefii), ba mai mult ne si vor super-inarma gratuit, (pe modelul Primului Razboi Mondial via Franta-gen. Berthelot), spectrul unei migratii motivate etnic si anti-razboi (daca se activeaza focarul celor doua Corei), ce sa o ingroase pe cea clasica, mai sus pomenita, aducand siroaie de sudori reci pe spatele imbuibatilor decidenti Vest-Europeni…

„unul dintre egali”

PLATON

Rusia si capitalismul colhozist

11 Noiembrie 2010

Avea dreptate cine a inventat zicerea „da-i ghes lu’ Ivan, ca ti se urca pe divan”. Aceste popor este demn de a fi studiat si luat mult mai in serios decat a fost pana acum. Si nu am sa ma leg de gama de excelentza a oamenilor de stiinta, de cultura, de arta, literatura, etc, prin care Rusia are asigurat un meritoriu loc de frunte in panteonul universal, cat de energia vitala foarte bruta si puternica ce o poseda, o degaja si impune agresiv, apoi tertilor. Cum ar veni un popor mare (nu neaparat fizic, dar si aceasta conditie este un factor favorizant) „se naste si nu se face”, iar exemple poti scoate din istorie, state-popoare puternice, vremelnic dizolvate, erupand odata cu noi conditii prielnice (Polonia, Yugoslavia, Israel, etc)… sau viceversa (ex.Romania..).

Rusia a erupt si implodat ciclic, dar ca si medie s-a consacrat ca si un catalizator negativ ori pozitiv (depinde de unghiul din care faci analiza) pan-global. Iar tendintele sale hegemoniste nu pot fi abordate simplist ca si o atitudine de tip jaf migrator barbar, cat ca si o reactie de aparare prin atac, toata „viata” s-a suferind cumplit de frustrarea si complexul ca nu sunt suficient de puternici si cizelati pentru postura si pozitia ce si-o aroga. Iar mai apoi aceasta strategie a involuat (..evoluat) in accente paranoide si chiar schizofrenoide (daca putem asocia unui popor astfel de simptome individuale), betia puterii si castigului facil fiind de neoprit in fiinta si spiritualitatea lor.

Si totusi rusii au in sange egalitarismul si echitatea, comunismul original prinzand cel mi bine si pentru o durata mare de timp acolo, tocmai datorita acestui profil. Cum ar veni „slabanogul clasei, in plus si de origine campestra, o tinta permanenta a ironiilor si batailor de joc venite din parte colegilor de clasa, va face totul pentru a-si depasi conditia, pentru a demonstra ca si el este puternic, si el este suficient de inteligent, ca si el poate avea bani de buzunar, chiar daca pentru asta mai si blufeaza sau subtilizeaza in pauze de prin buzunarele si bancile colegilor”. La fel si Rusia a tinut si tine in continuare la dobandirea staifului de onorabilitate civilizationala prin tot ce face. Nu a  putut avea ca si self civilizatia Europei, nu-i nimic dar atunci a tabarat peste Europa cand si cum a putut, ca sa dobandeasca prin forta aceasta himera (complexul tanarului infantil, ce intotdeauna apreciaza mai mult prajitura si jucaria partenerilor de joaca, decat propriile)…

Dupa „accidentul” glasnostului erei Gorbaciov, nu mai detaliez acum  motivatiile pentru care rusii au cedat vrabia din mana (blocul comunist est european) pentru blana ursului din padure (revitalizare economica sub flamura sfasaiata capitalista), acest stat a considerat necesar ca pe modelul „dizident” capitalist al Chinei sa-si creeze o cale „democratica” originala, un soi de capitalism corporatist … de sorginte comunista. Si anume sub directa supraveghere, management si influenta a serviciilor de securitate „reformate” (ce de fapt au condus, conduc si vor conduce discretionar, cel putin in fostele tari comuniste) rusii au introdus in schema conceptul de „averea noastra – miliardarii nostri de paie”, creand artificial, pe baza de selectie si ordin militar, subiecti „demni” de a juca rolul tetral de oligarhi. In mainile acestor fosti si actuali ofiteri acoperiti ai serviciilor ruse de informatii au fost plasate in conditii de mare siguranta (din perspectiva ocultei de putere) fraiele economiei si averii statului rus actual.

Aceasta protipendada (neonomenklatura) rudimentara si neformata firesc in transeele luptei autentice de acumulare a capitalului (unul din semnele patognomonice este incultura banului, „setea, foamea, indarjirea” cu care risipesc averi pe dovediri fortate ale statutului lor social, gen masini, iahturi, proprietati, echipe de sport, etc., in contrapartida cu modestia si parcimonia unor descendenti erditar capitalisti) beneficiaza insa de sustinere cantitativa (resurse materii prime, practic „infinite” prin postura „oficiala” ce o ocupa si indeplinesc) ce sa le acopere toate erorile manageriale, sau de conduita privata. Iar minus variantele de genul unui Hordovkoski, ce brusc a uitat cum a ajuns ce a ajuns, prin cultul personalitatii crezandu-se brusc buricul pamantului, insubordonandu-se fatza de cei ce l-au creat, au fost si poate vor fi simple accidente de parcurs ce vor confirma regula ca nu te poti pune cu sistemul

„unul dintre egali”

PLATON


%d blogeri au apreciat asta: