Posts Tagged ‘reforma’

Suparari cabotine

18 Februarie 2009

O intreaga pleiada de „fruntasi” nationali PSD isi manifesta teatral, acum in ceasul al 14-lea, surprinderea si oprobiul vis a vis de impamantenita „noua ratare” a PSD Cluj in a se impune pe esicherul politic a celei de-a doua capitale a Romaniei. Spun teatral deoarece cam tot ce s-a facut pana acum aici a fost regizat si contabilizat, cel putin pe la spate, ca fiind in acord cu linia generala a PSD… Fara a intra in detalii, ca la partea grosiera de interpretare si critica multi la spartul targului se pricep de minune (vezi http://liviualexa.ro/2009/02/ce-facem-cu-umbra-lui-ucu-la-cluj/ , ori http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=21883 ) se pune problema de ce parte si cum sa manipulam acest nod gordian? Sau ar fi de preferat sa-l taiem direct cu un aruncator de flacari (stamping out) iar apoi sa repopulam „institutia” de la zero, prin concurs si criterii clare de perfomanta?

De ce totusi a parasit in masa electoratul un partid de stanga, ce prin definitie ar trebui sa-i reprezinte tocmai pe dansii, pe „cei multi” si au adastat in schimb intr-un mucilaginos tabula rasa doctrinar partid „democrat liberal”, ce dimineata e de dreapta, iar seara la culcare de stanga cu aceeasi dezinvoltura? Cum a fost posibil acest lucru? Ei bine raspunsurile am sa vi le ofer poate cu alta ocazie (e mult si …inutil de vorbit), dar acum ma rezum in a spune ca PSD-ul in actuala conjunctura si combinatie va merge din rau in mai rau, atingand intr-un viitor previzibil, valori cu minus in fata daca nu se va intelege la factorul central de comanda, ca esenta lidershipului intr-un partid de stanga al anului 2009 nu consta („doar”) in capacitati bune de administrare a efectivelor de militanti captivi, a mishmashurilor, „puz-pug”-urilor (afacerilor), a capacitatilor de a administra mai eficient lovituri sub centura competitorilor, a economiilor la facturile de utilitati, cat in CAPACITATEA DE A OFERI SI INSUFLA SPERANTA, INCREDERE, MIZA, PERSPECTIVA, OAMENILOR SIMPLI, …”marii tacute” electoare…. Un lider de succes va fi unul care va simti masa, va reactiona promt prin feed back (cum face Boc, dar in falset acum), va interactiona permanent cu aceasta, o va asculta, o va sprijini si o va pune pe un piedestal, ….mult superior propriului…

Nu exista nici o persoana in actuala conjuctura de lidership din PSD Cluj ce sa intruneasca aceste calitati. Nu exista oameni ce sa convinga mai mult decat imaginea din oglinda ori poate pe obedientii vasali, obligati prin mici traficuri de influenta. Iar acest vacum de iluminare si putere contamineaza negativ organizatiile PSD din toata Transilvania, admitand, ca pentru ardeleni, ora exacta se da la Cluj si nu la Bucuresti…

In concluzie este nevoie de-o reformare totala a organizatiei PSD Cluj, pornind de la principii, trecand prin obiective si finalizand la resursa umana si asta, daca se doreste renasterea stangii transilvane…. Daca nu? D-zeu cu mila! In orice caz exista la aceasta ora oameni ce ar putea cataliza aceasta schimbare in social-democratia clujean-ardeleana…Exista oameni reali de stanga, atat neinregimentati cat si membrii simpli de partid, ce-si afirma disponibilitatea de-a prelua din mers stafeta… Ramane numai sa va deschideti bine ochii si urechile…

1=

PLATON

„Stamping out” politic

15 Decembrie 2008

Emil Boc pus de premier, ca situatie nu surprinde cu mult mai mult decat daca nu ar fi fost numit in acesta pozitie…vanzoleala ultimelor zile ale presedintelui Basescu, vis a vis de intiativa schimbarii din mers a top managementului PDL putandu-se constitui intr-un preambul a gestului de azi, marea si „surprinzatoarea” desemnare.

Printre randuri reverbereaza cravasharea la care a supus „Axa W-L-B” administratia Basescu, ca o preconditie a aprobarii (da, a aprobarii-validarii externe, ca doar nu credeati ca noi ne autoconducem) unei noi stagiaturi prezidentiale marca TB (pentru ca la urne ies exclusiv rezultatele dorite de adevaratii lideri …si chiar si cand „nu ies”, de fapt tot dintr-o strategie prestabilita fac parte). Ca atare Romaniei i s-a trasat ultimativ conditia de avansare prin pasi concreti in directia combaterii coruptiei si politicianismului. Evident ca prim DJ guvernamental nu putea fi numit decat un om „nou”, un foarte vocal si indoctrinat (cel putin verbal) pro legalitate si anti coruptie, doamnelor si domnilor in cazul in spetza (ca sa folosim jargonul profesional EB)…maestrul de ceremonii Emil BOC.

Ei si acum trecand peste „amanuntul” ca pana ieri injura si desfinta tot ce ridica in slavi si pupa azi (alianta cu PSD de tip „in pat cu dusmanul”), Emil BOC, fara sa constientizeze in acest moment isi joaca cartea vietii. Cu alte cuvinte acum i se acorda ocazia sa puna in practica tot ce perora si infiera anterior ca negativ in societate (clasa politica degenerata), orice derapaj-nerealizare infundandu-l apoi definitiv pe o linie moarta (exemplele Ionut Popescu si Ilie Serbanescu, care erau mari guru pe marginea terenului, ca mai apoi in teren pusi fiind au demonstrat ca sunt neputinciosi, ca mai apoi sa fie trasi logic pe linii moarte). Traian Basescu la randul sau are nevoie de o scena politica de laborator-in-vivo, propice unei noi relansari prezidentiale pentru la anul, iar orice sincopa in functionalitatea aliantei PSD-PDL va fi contabilizata depreciativ in contul sau personal, in calitate suporter lobist nemijlocit.

In paralel cu „surprizele” aliantei PSD-PDL (care in urma unei analize lucide ar rezulta ca era cu mai mult timp inaintea alegerilor din 30.11 stabilita…PNL-ul avand doar rol de mutzunache), a impunerii unei noi linii de politicieni in PDL si apoi prin reverberatie „parteneriala” in PSD, „ca de nicaieri” vom vedea ca va fi reactivata linia (coloana a V-a) din PSD pro PDL, este vorba de raposatul grup de la Cluj (care la o adica, daca se impute treaba prin alianta in urma autocanibalizarilor, vor putea iesi din PSD pe model PLD din PNL, generand un mai nou-curat-uscat partid social-democrat, ce sa deserveasca „pe bani putini” intereselor exclusiv inguste ale mesterilor de la centru…).

Eu cred ca in acest moment, mai mult ca oricand, liderii PSD de la centru au nevoie de consultanta si consiliere de tip „pas cu pas”… si asta doar daca nu doresc cumva sa se aleaga NUMAI cu praful de pe tobe si cu evidenta nota de plata.

concentrare1

Sa zicem ca am fi unii care am cunoaste acul potrivit pentru cojocul potrivit…

1=

PLATON

Dor de un „nou inceput”

9 Octombrie 2008

Vorbim oficial sau pe la colturi de proverbiala noastra ineficienta si mediocritate, dar nu intentionam sa facem nici cel mai mic gest ori efort personal in a o indrepta, evident ca la scara. Intotdeauna raul si cauza acestuia este identificat in jurul nostru si niciodata in noi, transformand jocul nostru zilnic de-a societatea civilizata intr-o continua furare a propriilor caciuli si pasarea totala a responsabilitatilor. Evident ca marotele-cauzele tuturor insucceselor sunt frecvent transferate fetisizant celor mai vocali sau evidentiati vizual subiecti. Clasa politica este o scena aflata permaneta in colimator si nu ca nu ar fi acum, si pe buna dreptate, o sursa intrinseca de rele, dar nu trebuie uitat ca politicienii nu sunt o alta specie, ci sunt tot ACEIASI romanasi „sprintari”, cu aceleasi dorinte si pofte ca a tuturor restul, de fapt o copie la scara a defectelor si calitatilor natiei.

Evident ca situatia din tara nu poate fi imbunatatita de fond doar prin actiuni penalizante la adresa „simbolurilor”. Pana ce fiecare om nu se va decide sa-si faca un adanc proces de introspectie si analiza, pana nu se va privi in oglinda fara sa-i fie rusine de ce vede acolo (spiritual vorbind), pana atunci nici reprezentantii sai, nu va upgrada intr-un sens mai mult sau mai putin ideatic-pozitiv.

Clasei politice ii rezervam rolul de catalizator-starter. O vom presa sa militeze pentru un nou tip de om politic, ca o preconditie pentru un nou tip de roman. Un nou trend incadrat in limitele unui NU pentru coruptie, politicianism si a unui DA pentru buna adminstrare si seriozitate este imperios necesar. Trebuie depasita cumva satisirea cetatenilor de fenomenul politic datorat vesnicilor promisiuni fara acoperire, cel putin in epoca post 89. Este necesara o schimbare profunda de atitudine in sfera politicului ca suport pentru transcenderea acestuia catre mase. Sinceritatea oricat de dureroasa este de preferat in continuare oricarui asset mincinos ambalat in tzipla. O orientare a „capului” (politicului) spre atitudini pragmatice fair va obliga „corpul” (masele) la un reflex similar….Si este atat de usor sa devenim buni si corecti… Eu zic ca vointa poate face minuni si ca tara in acest moment are nevoie nu de 1 om providential (clasa politica) ci de 22 milioane din aceasta categorie…

Este nevoie mare totusi de o schimbare. Cumva trebuie sa ne deschidem ferestrele si sa aerisim miasmele sulfuros-fanariote si sa pasim curajos „mana in mana” in construirea unui viitor mai bun cum nu am avut niciodata in trecut sau prezent. Ne este dor de un nou inceput…

1=

PLATON

Interesul national vs Interesul sectar

6 Octombrie 2008

Sunt de acord ca in societatea romaneasca dreptatea sociala, egalitatea de sanse, fairplay-ul mai trebuie sa astepte pe la usi, prioritate avand atitudinile discretionare, autarhic-despotice, subiectivismul, egoismul extrem, dar pe ici pe colo si prin punctele esentiale se mai pot face oaresce asezonari de fond. Uite par egzamplu consider ca sindicalismul la modul cum a fost gandit si structurat la noi dupa 89 este menit sa deserveasca cu preponderenta alte interese decat cele „funciare”. In Romania aceste institutii ad-hoc au fost menite folosirii ca intrumente de santaj, manipulare, ca forta politica in impunerea fara menajamente a vointei celor putini, aflati in spatele lor (si aici nu ma refer la liderii de sindicat, ce sunt simple piese in agrenaj) in dauna celor multi si uniformizati psiho-economico-social. Sindicatele au ajuns in „era noastra” un adevarat stat in stat, cand li se nazare trantind actiuni de forta mai mult sau mai putin imorale si antinationale, fara sa dea socoteala (formal) la nimeni si nimic, dar marcand suspect orice situatie de criza pe scena nationala de altfel interpretabila ca si motivatii.

E adevarat ca guvernarea Tariceanu, in incompetenta sa de a manevra cu elefantul in magazinul de portelanuri, naiv a ridicat mingea la plasa oportunistilor din randul adversarilor politici, oferind cresteri fantasmagorice de venituri salariale si pensii de pe azi pe maine, dar la fel de suspecta si condamnabila este si brusca solidarizare a tuturor centralelor sindicale in directia majoririi generalizate cu 50% a salariilor…ca la un semnal…si oare de unde ar fi putut veni semnalul asta decat din sfera serviciilor de informatii…conduse de cei ce-l conduc de fapt si pe mariner…cu alte cuvinte o nesperata ocazie de marca puncte sub un grobian spectru politicianist.

Sunt de acord ca in Romania nu este corect rasplatit in bani actul muncii, dar la fel de incorect este sa favorizezi unele ramuri in defavoarea altora, la urma urmei sa creezi invidii si conflicte artificiale intre ramuri-clase sociale, chiar si motivat de naivitate infantila, de incompetenta, pentru a nu sugera acte de sabotaj antinational… Candva „piata libera” va da fiecaruia pe merit ce asteapta si nu trebuiesc fortate acum notele, generand suplimentar de factorii defavorabili externi presiuni ilogice asupra macroechilibrului intern.

Subiectul acestui post este menit a viza de fapt anacronismul sindicalismului in Romania. Din punctul meu de vdere acesta ar trebui reformat pana la plasele. Ar trebui desfintat si regandit pe alte principii. Nu este posibil ca in anul 2008 sindicalistul sa duca la indeplinire activitati ce oarecand erau asociate minerilor-mineriadelor. Sunt sigur ca negocierile in bloc ca de pilda a contractului colectiv de munca generaza doar privilegii si nu incurajeaza pe fond competitia, competenta, eficienta actului muncii. Consider ca fiecare va trebui sa competitioneze liber pe piata muncii. Nu va face fata? NU va fi omorat cu pietre ci i se va gasi institutionalizat mijloace de protectie EFICIENTA sociala, ori reconversie. Acest lasa-ma sa te las trebuie sa inceteze, iar orice poate fi asociat unor brate de caracatita ocult mafiota trebuiesc taiate, asta evident, daca vrem sincer sa urnim sustenabil caruta comuna….

Eu vreau sa initiez o actiune prin care oamenii responsabili din Romania sa refuze sa primeasca cresteri neacoperite-neacoperibile in productivitate economica de venituri salariale. Poate fi si acesta un prim pas in directia asanarii economiei, coruptiei si mediocritatii neaose. Cine se baga partas?…

1=

PLATON

Cand te agati de paie…

12 Septembrie 2008

…ca sa nu te mai ineci…

PSD Cluj este intr-o forma continuata de lipsa de imaginatie si fair-play fata de proprii membrii, propunand sa fie reprezentat la parlamentare de catre pescuitori in ape tulburi de prin PIN… Dar daca erau asa de nemaipomeniti pinistii de ce nu au realizat, in afara de spume, nimic pe scena centurii politicii romanesti pana acum? Cu mistouri si comentarii la comentarii cred respectivii ca se sutine activitatea unui partid de nivel national?

Revenind la PSD Cluj, constat cu profunda dezamagire ca, exact cum prognosticam anterior, schimbarea liniei manageriale s-a facut fortat si de forma, o aceeasi „gandire” si maniera de lucru „iluminandu-le” drumul spre forme fara fond. Chiar sa nu aiba filiala asta a partidului oameni pregatiti suficient la ora asta, care pe langa un suflu nou sa aduca profesionalismul politic atat de jinduit declarativ? Unde sunt oamenii din pepinierele tineretului social-democrat? Unde sunt oamenii din organizatiile judeteana-municipala, dovediti atat de competenti in meseriile lor si in munca cu cetatenii? Sa fie oare toti excedati calitativ de niste pierde vara amorali, inconsistenti si fara nici un proiect personal politic? Oare electoratul de stanga ce va mai putea sa inteleaga din acest melanj kicios de dorinte de supravietuire cu orice pret a „performantelor PSD Cluj” si dovada ca de fapt resursa umana proprie este in balon si balonul in aer? Cum se vor putea simti reprezentati si mai ales de cine, cei ce traiesc zi de zi printr-o viziune de clasa paupera? Se va mai mira oare cineva de prin PSD Cluj cand vor observa ca oamenii de stanga vor migra in masa si vor vota pentru mult mai coerentii (in rele) populari pedelisti? Oare satisfactia indepartarii de manageriatul partidului (PSD Cluj) a oamenilor ce sunt autentici de stanga, din nevoi mult prea superficiale de autoprezervare a propriilor „linii dinastice” credeti ca vor inlocui nevoia de idei, motivatie, lupta, fair play, moralitate, empatie ce le asteapta electoratul?…

Cica zice un haiku japonez zen: „uneori in ceata, drumurile duc la prapastie”… Daca va este neclar sensul abscons va sugerez sa va completati tabloul citind articolul „mea culpist” a d-lui Vasile Dancu…, dar in orice caz probabil ca se verifica dictonul popular cu „cum e turcul si pistolu, eventual cu „ce-i-n gusa, si-n capusa..”…

1=

SorinPLATON

In logica lui „nu sapa groapa altuia”

6 August 2008

… „Grupul de undeva de prin Cluj” a verificat in paralel si concluziile „buturugii mici, ce rastoarna ditamai mercedesu de peste cinci sute de mii de moroi”… Cert este ca la interval de cateva saptamani „o mana sau gura nevazuta” a pus punct iremediabil pentru o perioada de timp unei lungi serii politicianiste anoste cuibarite in mijlocul a ceea ce ar fi trebuit sa fie organizatia PSD Cluj. Demisiile intempestive de „ieri”, desi amorsate si explicate amenintator de croitorasii cei viteji, pe fond au sucombat si mai abitir „azi” pe relatia „din lac in putz”, agentiile de presa atente pana la punct si virgula la eructatziile si flatulentele parvenitilor din politica, consemnand decesul brand-ului de „stat in stat”, promovat via titulatura pretentioasa de Grup de la Cluj.

Ma rog, eu nu voi sari sa trag rapid concluzii pana nu-mi va parveni raportul off the record complet privitor la adevaratele motive si masinatii ce au determinat „de pe azi pe maine”, ca inchizitorii PSD-ului national sa sucombe subit, cert este ca aproximez o medie intre aratatul pisicii (dosare incriminatorii grele cu referire directa la papusi, sau la sposorul major al conceptului, Ion Tiriac), o comanda imperativa venita de la licuricii mari si foarte mari din USA si EU, precum si calcule simpliste politicianistoide ce reliefeaza uriasul dezastru ce este posibil sa vizeze organizatia PSD Cluj la alegerile viitoare, demonstratia negru pe alb a impotentei si limbismului sterp promovat la pachet cu pretentioasa nevoie de reforma si modernizare PSD (varza) printr-o reteta ‘a la Cluj.

Lasitate si curat murdar moncher asadar!… Ia uitati cine s-a aburcat in varful domului de amvon, ca si gaina pe mormanul de gainat, sa ne dea si sa-mi dea mie lectii de moralitate, conduita, decenta, profesionalism si spirit militantist social-democrat!… Ia uitati stimabililor cine sunt cei ce prin intermediul basibuzucilor lachei infiltrati „testamentar” in Org. Mun.Cluj PSD m-au demis pe mine si principialismul ideologic ce-l promovez!…

Ca si maine, „uninominalul” ne bate in usa si sa vedeti atunci vaicareli prin clasa politica… Dupa ce au fost principalii promovatori ai acestui sistem de vot, la comanda marinerului, acum stiind-se via sondaje victime sigure grupistii au dat bir cu fugitii. Electoratul va ameda insa grav clasa politica (cu reforma produsa de grup la pachet) prin neprezentare la vot in masa, iar cei ce se vor prezenta votand spre anulare, ca doar principiul caprei vecinului va actiona aditional in situatie, nimeni in linistea si singuratatea cabinei (de vot) nedorind sa faca benevol acte de caritate cu alde Prigoana, Vicoveanca, Patzaichin, ori mai stiu eu ce paparude si patzachine adormite de prin fanarul parlamentarismului roman.

p.s.In acelasi timp tin sa felicit calitatea umana si profesionala a noului pres. a Org judetene PSD Cluj, Profesorul univ. Vasile Soporan. Experienta didactica cred ca-i va fi necesara in actul de strunire a derivei. Daca se revine asupra deciziei demiterii mele via predecesorii dansului, voi pune umarul alaturi de dansul la reducerea semnificativa a tangajului stabilimentului…

p.p.s „Mi se sopteste in casca” ca grupul se bazezaza pe oaresce careu de asi ascunsi prin manecile de la pantaloni si indispensabili, recte conexiuni mai mult decat apropiate cu anumite aripi, aripioare si momite de prin SPD-ul german, FES si reprezentanti de marca ai PES pe la Burussels si ca s-ar afla in stand by anumite santaje sentimentale cu aripile Geoana & Co referitoare la anumite investitii ce ar veni in tara (si sifonat, spre partid) daca si numai daca grupul nu este mazilit for good…si evident daca iese PSD-ul in toamna „sub scut”. Este motivul pentru care desi a fost desfintat in conjuratia de la Hotel Confort/Otopeni de catre grupisti, d-ul Nastase ar fi dispus sa se ridice bine mersi de jos, sa se scuture de praf si sa negocieze just like that o noua hora stacato cu tzutzerii  clujeni (asa zisii „ambasadori” ai social democratiei civilizate..I mean din vest). De fapt asa se face politica de adevaratelea, cica. Totul la brat cu interesul pecuniar, mama lui de capitalism veros. Ce bine si usor e sa behai politica, daca-ti deschide „tziri” usa care trebuie cu capul incornorat de cerb, urs sau mistret subacvatic medaliati prin poligoanele vanatoresti ale patriei… Lasa sa vorbeasca si sa se sfarme prostii aia (inclusiv je) referitor la ideologie si principialism in social-democratia romaneasca, ca oricum caravana „noastra” trece…

Eu zic ca tot asa de siguri ca si clasa explotatoare au fost si Mociornita, Auschnit, ori Malaxa pe la sfarsitul lui 44, dar in scurt timp nu au avut dupa ce bea apa… Roata istoriei se intoarce si cine judeca si executa azi, va fi cu siguranta judecat si executat maine (vezi Biblia, codul lui Hamurabi, eventual codul de procedura penala)….

Pai atunci let’s proceed oameni buni!…

15 Iulie 2008

Ca raspuns al faptului ca am (avem, ca suntem o echipa inchegata de oameni neuzati si de viitor) solutii pentru iesirea PSD Cluj din conul de incertitudini duplicitare, precum si pentru traiectul spre modernizare a social-democratiei romanesti, totodata la imboldul din ratiuni obiective ale colaboratorilor si subversive ale detractorilor, ca reprezentant al curentului (retineti, nu grup!) „principialist”-centripet, ce s-a opus permanent celui „schismatic”-centrifug (Grupul de la Cluj) si nu in ultimul rand in calitatea de Coordonator PES Activists Cluj si Membru al Consiliului Judetean Cluj mi-am depus azi candidatura pentru ocupare postului de Vicepresedinte a Organizatiei Judetene Cluj, responsabil cu problematici de strategie si comunicare.

Desi „am primit asigurari” din partea unor surse din tabara „schismaticilor” ca voi fi declarat „reusit fara loc, imediat primul sub linie” pentru a nu le tulbura linistea, siguranta si somnul pentru urmatorul interval, eu consider ca-mi fac datoria moral-colegiala oferindu-mi competentele si experienta in directia relansarii ofertei politice PSD si PSD Cluj, a principialismului si profesionismului omului politic de stanga in particular. Sa nu uitam totusi, ca urmeaza o toamna electorala mult mai incerta decat si-au amanetat-o bancant-ecstatic, ca si blana ursului din padure, participantii la Consiliul National PSD de zilele trecute.

Pentru a pastra ridicat nivelul de tensiune si adrenalina intr-o parte dintre onor dvs. interlocutorii mei [ 😉 ], mai mult sau mai putin fideli, voi publica abia in seara zilei de Joi (17.07.08, dupa Conferinta Judeteana Cluj) textul integral al mesajului meu politic ce-l voi expune in plen.

Consider ca e un moment politic simbol si de cotitura, in care „shoshonarii” vom reusi, sau nu, sa ne impunem (democratia participativa) in contrapartida cu politicianismul de carton clasic (democratia reprezentativa). Tineti aproape, sustineti si votati „unul dintre egali”!

1=

altfel

SorinPLATON

E greu sa-ti permiti suflet intr-un anturaj de „roboti”…

14 Iulie 2008

Trec in acest momente prin niste stari de spirit si consum interior ce nu le-as dori nimanui, nici chiar adversarilor mei.

Pe de-o parte sunt constient ca actiunea de penalizare critica ce am pornit-o impotriva manierelor neortodoxe a „Grupului de Cluj” trebuie sa o tin cap de afis daca ne intereseaza fondul problemei, anume interesul si viitorul social-democratiei romanesti, in acelasi timp realizez ca si nuantele de gri au tonuri intermediare de subnuante….

Omeneste, interuman sunt efectiv afectat de faptul ca nu am reusit sa gasim un limbaj comun prin care sa ne facem intelesi cu membrii „fatidicului grup”. Luati individual am experimentat discutii si constructii verbale de mare profunzime cu oameni ca si d-nii Dancu, sau Puscas, dar chiar nu inteleg cine si cu ce am/au gresit de nu am reusit sa ne trezim pana la urma unii pe altii din posibilele orgolii. Totusi este de-a dreptul revoltator sa fiu acuzat tet-a-tet de unul dintre dansii ce de fapt fac jocul antireformei oprisaniene-mazarene in partid, prin faptul ca nu acord o deschidere si aprobare totala si APRIORICA grupului…. Ma rog, eu sunt adeptul situatiilor de forta exclusiv in conditiile in care dialogul a ramas sterp, dar a masca „bunele intentii” sub masca unui pseudoutilitarism, mai ales fals (cred nu se dorea pe fond cu adevarat reformarea), in conditiile refuzului indaratnic de apropiere prin consens, mi se pare in continuare de neacceptat si combatut.

Totusi m-am intalnit accidental sambata cu d-ul Puscas la un semafor si pot sa va spun ca am fost trecut in suflet de o sincera parere de rau si durere, ca sunt nevoit la a manageria de aceasta maniera situatia. Mi-am dat seama ca tin la dansul, il simpatizez si-l apreciez sincer pentru ce este, ceea ce la fel as putea spune si referitor la d-ul Dancu, dar efectiv nu gasesc (inca) modalitatea de a interrelationa mai eficient cu dansii. Consider extrem de util ca „grupului” ii este necesar o perioada de repaus pentru a-si pune gandurile si optica in ordine, dar probabil ca voi deveni unul din principalii lor suporteri colegiali in momentul cand vor da primele semnale de fond in directia reconcilierii sincere.

Este posibil ca unii dintre dansii sa zica malitios si superior in gandul lor „da cine sunt astia de sa ne coboram la nivelul lor”…si evident ca atunci etapa de penitenta pe banca de rezerve trebuie continuata (tratata) pana vor ajunge prin evolutie spirituala individuala la statutul de „unii dintre egali”, ca o preconditie de prindere in hora comuna…

Evident ca daca vom reusi cumva sa ne punem de acord „schismaticii (grupul)” cu „principialistii (comitetul de initiativa)”, consider ca se vor indeplini premisele crearii unei foarte puternice echipe in interesul social-democratiei clujene si nationale, a celor multi si necajiti in definitiv ce in acest moment sunt insuficient reprezentati… Cum zice ardeleanu…atunci „nu ne-om da pe-un pumn de cuie”…. Dar daca nu, faultati sau nu, vom fi nevoiti sa dezgropam cu adevarat securea razboiului (celor doua roze) ce va fi folosita cu eficienta maxima mult si bine…

Sa speram ca ne ajuta „marele anonim” (Dumnezeu, ca sa nu afectez naturelu liber cugetatorilor..) sa gasim calea de a ne regasi, pentru ca este extrem de greu sa gandesti cu sufletul intr-o lume a robotilor…

Cele bune,

1=

Intelectualitatea fatza cu reactiunea…

12 Iulie 2008

Va recomand un articol interesant citit azi pe blog-ul d-lui pres. Iliescu, la care m-am incumetat sa ofer urmatorul comentariu…pamfletar-acid, evident…

Apetenta fatza de dreapta a unei parti semnificative din intelectualitatea romaneasca exista si nu poate fi persiflata. Se pune problema unei analize lucide si echilibrate a motivelor ce au stat in spatele crearii acestei stari de spirit, oarecum contra naturii, daca tinem cont de faptul ca este ilogic si chiar suprarealist ca un om ce are in proprietate ca principala avere productia sa intelectuala, sa devine exponentul si avocatul neoliberalismului cu accente salbatice, implicit a marilor averi dobandite mai mult sau mai putin licit. Exista asadar o problema de subtanta in „codul sursa” a acestor manifestari ce sa determine acest feed-back de altfel malitios subiectiv interpretabil.

Se pune problema daca acesti oameni sunt (suntem la urma urmei…) cu totii alienati mintal, pentru a putea exclude oaresce rezonuri organice, sau doar tampiti pur si simplu, ca sa spunem asa. Aceasta supozitie se exclude insa prin fenomenul cu accente de masa si nu doar ca si cazuri disparate. Si totusi care/ce poate sa fie amorsa acestui fenomen sociologic, mai degraba asociat unui spirit frondist decat unei „fatalitati coerente”?
Ei bine analiza nu trebuie avansata prea mult pe sectiune pentru a-i devoala rapid resorturile intime. Aceasta categorie distincta din societate, ca „defect profesional” via coeficientul individual de inteligenta, constata falsitatea si cabotinismul a o parte insemnata din clasa politica autointitulata „reprezentanta a stangii” (social-democratiei). Cum sa poata acesti oameni sa achieseze de facto la valorile stangii cand reprezentantii acesteia au o atitudine fariseica, meschina, elitista fara opera si egocentrista? Cum poate fi credibil ca autoerijat reprezentant al celor multi si defavorizati, cineva cocotat in domul de cristal a unei vile de milioane de euro, a unui „social-democrat” ce merge la meetinguri electorale in Mercedesuri GL de ultima generatie, sau se da jos la o serbare campeneasca din elicopterul privat? Cum sa inteleaga „shoshonarimea de intelectualitate” o strategie facuta in directia protejarii familiei, sau a educatiei venita din partea unor „oameni de stanga”, care de exemplu abia asteapta sfarsitul programului ca sa dea mana „suprapartinic” cu „adversarii” doctrinari, in diferite shpertzuri mai mari sau mai mici, dar de regula cantonate in sfera evaziunii si imbogatirii facil ilegale? Si exemplele pot continua.
Atata vreme cat se va mentine o prapastie intre declarativ si faptic, atata vreme cat politicienii stangii vor fi simtiti ca si falsi, nemotivati in directia altruismului si profesionismului, atata vreme cat aceiasi politicieni vor gira direct sau indirect o anumita stare de spirit de profunda imoralitate vis a vis de mase, fie acestea chiar si intelectuale, masele efectiv nu au cum sa se indentifice cu acestia.

Este mare pacat ca ideologii stangii nu fac o trecere mai aprofundata prin filozofii si doctrine, unde sa-si identifice motivatia unui traseu personal demn, ori eu nu am auzit in afara de etichete de produse expirate, de comunism odios, etc. pe nimeni din PSD (exceptandul pe pres.Iliescu) vorbind de principiul vag dar deschizator vesnic de drumuri a lui Marx, ce spunea ca ratiunea existentiala a omului trebuie sa fie profunda si permanenta sa emancipare, ori a lui Kant, ce spunea ca omul este un scop si nu un mijloc.
Ei bine in acest context, facand o fugara trecere in revista a manierelor si mai putin ortodoxelor obiceiuri ale  social-democratilor romani de duminica, care sa fie oare in aceste momente idealurile si fermentii motivationali ce-i transmit inspre public? Ce exemplu constructiv poate fi luat din faptul ca fenomenul baroniadei mai mult sau mai putin localizate in PSD este „reconfirmat” in functii via jalnice si troglodite regii de reinscaunare in unele organizatii perdante la „localele” din tara, ce au dus pana in domeniul absurdului neprincipialitatea?!…

Am in jurul meu (Cluj, Bucuresti, Sibiu, Tg.Mures) mai multi intelectuali de valoare ce au fost sau nu au fost niciodata membrii de partid (PSD) din consideratiile relevate mai sus. In acelasi timp cu totii ar (am) dori sa se implice in resuscitarea stangii romanesti, pe principiul „unuia dintre egali”, neexcluzand „fostii” dar inglobandu-i intr-o alta ratiune si menire de a fi, dar efectiv se lovesc mereu de indiferenta vinovata a acelorasi lideri de partid, ce considera ca detin drepturie de autor pe termenul de „adevar”, monopolizandu-l la un mod pervertit si patologizant, fapt ce deprima orice vointa de implicare.

Pe de alta parte se vorbeste mult fara nici o concretizare faptica, despre principiul dreptatii sociale, a justitiei si domniei legii statului de drept, ori in urma fosgaielilor duplicitare (si) a unei parti din reprezentantii social-democratiei nu transpare nici cea mai mica dorinta in directia clarificarii din perspectiva legala a averilor dobandite dupa 89, a faptului ca aceleasi averi probabil nu au fost impozitate corect, viciind bugetele afectate sanatatii, pensionarilor, educatiei…intelectualitatii in cele din urma…, ori a a face front comun cu ilegalitatea pe principiul „sunt multi, dar totusi prosti”, jigneste inteligenta si spiritul de observatie a celor ocupati cu opusul lui „noi muncim, nu gandim”.

Concluzionand, in aceste conditii defavorizante nu ai ce sa faci decat sa stai si sa constati o anumita stare de fapt, traducandu-i subiectiv pozitia, fara pretentia de a se putea face o profesionista diagnosticare a cauzelor, urmata de un logic tratament si combatere. Va asigur de posibilitatea unui ipotetic moment concret de trecere a politicienilor de stanga in sfera, nu atat a revansardismului frust, cat a pragmatismului utilitarist cu substrat doctrinar social-democrat modern si atunci, ca la un semnal „cohorte” de intelectuali „ar intoarce brusc armele”. Evident ca si reversul medaliei ramane valabil, cu atat mai mult cu cat in Romania conduc doar culorile alb-negru si nu si nuantele, respectiv atata vreme cat cabotinismul, neprofesionalismul, lipsa unei mize, duplicitarimul vor caracteriza social-democratie romaneasca, nimeni nu este indreptatit sa astepte minuni malaiete din partea elitei intelectuale neangajate ori angajate prin „alte curti”.

Cu stima,

1=

sau altfel

Dr.SorinPLATON
coordonator PES Activists Cluj [cel putin inca 🙂 ]

p.s. …si-n timp ce eu scriam aceste randuri, unii exaltati social-democrati faceau chiolhanuri „neoliberale” la Vila Lac 2 (Snagov) cot la cot cu „dezavuatii” din puterea basesciana portocalie ori cei „dizolvati” din PSD, adresandu-si unii altora cu salutul „Sa traiti dom-le Prim Ministru!”…
Curat murdar adica!

Zbor deasupra unui cuib de gugustiuci deplumati (de Cluj)

11 Iulie 2008

Am participat azi la Conferinta Municipala a PSD Cluj, desi asupra legalitatii desfasurarii acesteia din perspectiva procedurala (statut) planeaza serioase dubii am incercat sa promovez dialogul si echilibrul, avansand o oferta de reconciliere a „schismaticilor” (fanii grupului de cluj) cu avocatii centripetismului partidist national social-democrat (centralism). 

Cateva idei din cele abordate de mine in speech ar fi:

-Oamenii, membrii simplii cu adevarat au muncit in campanii si pentru asta merita toata lauda.

-Orice armata, oricat de mare, bine pregatita si dotata ar fi, tot prezinta riscul de infrangere daca este comandata prost de catre statul sau major; problema nu este capitolul la executie ci la management.

-Nu este firesc ca 99% dintre cei ce au vorbit sa laude ca extraordinare rezultatele obtinute de PSD Cluj; Este de fapt o situatie catastrofala.

-Catastrofa se va prelungi si la „parlamentarele din septembrie” daca nu se schimba fundamental optica echipei si echipa.

-Este ilogic si imoral ca „tu” in calitate de lider ce ai dus organizatia la sapa de lemn, sa iti pui in scena prin intermediul unor interpusi obedienti (asa zisi delegati) repunerea pe functia din care ai demisionat; Asta inseamna ca de fapt ai demisionat fortat, nu ai crezut in asumarea greselii tale, nu-ti pasa de colectiv ci numai de banii investiti in aceasta „afacere”…nu ai mama, nu ai tata, fiind un jenant banal si rapace parvenit.

-Trebuie sa ne coboram din mercedesuri si domuri de cristal la nivelul oamenilor; oamenii simpli nu au cum sa voteze concepte; ei voteaza self-ul, orice este si se aseamana cu dansii, iar restul sunt indexati peiorativ.

-Reprezint pentru unii „unul dintre egali” iar pentru altii sunt o „oaie neagra”…si asta pentru ca am refuzat colaborationismul abject in dauna „shoshonarilor”. Sunt asociat termenului de tradator pentru ca impreuna cu colegii de comitet de initiativa am considerat necesar in interesul partidului, strangerea legaturilor cu centrul si nu insularizarea.

-Am oferit conducerii interimare oportunitatea consensului si medierii intre reformatii „pe stil vechi” si cei „pe stil nou”, pentru a strange randurile in virtutea uriaselor provocari ce astepta partidul in viitorul apropiat, mediu si lung.

-La vremuri noi, trebuie oameni noi, dar asta nu inseamna ca „ceilalti” sunt „etichete de produse expirate” ci doar repozitionari in schema astfel incat sa se dea ocazia celor mai eficace sa imprime un ritm mai favorabil proceselor evolutive. „Impreuna pe mai multe viteze” este mai preferabil decat „noi stim tot si de fapt nimic”.

-Fosta actuala conducere municipala PSD Cluj s-a reconfirmat prin frauda. Daca vom considera intrunite argumentele-faptele vom combate fenomenul la comisia de arbitraj. Oferta noastra de a spala rufele in familie a fost persiflata. Consecintele va apartin in totalitate.

-Concluzionez ca de fapt si „Grupul de la Cluj” va incerca prin manipulare si frauda sa-si forteze o reconfirmare in functiile pierdute cu ocazia Conferintei judetene PSD Cluj, proiectul cu Partidul Ardelenilor fiind mort, de fapt tot o forma fara fond ca multe alte „sociologisme da’ Cluj”.

Cititi si rubrica „CONTESTAREA GRUPULUI DE LA CLUJ”

1=

sau

SorinPLATON

Hermeneutica social-democratiei

2 Iulie 2008

Este curios cum multi oameni politici (sau cel putin mercenarii lor) social-democrati, prinsi in plasa scadentelor neonorate, a neputintei si egotismului, ca sa nu spunem mai grav a relei vointe ridicate la rang de arta, brusc ii apuca „nostalgiile” ideologice, incercand sa-si ascunda impotenta pe dupa fustele „coanei doctrina”. Si chestia asta cu naturelu simtitor si boticu’ de caprioara anchilozata (umed de atata plans cu lacrimi de crocodil pe umerii fraierilor botisti de shoshonari) de regula tine capul de afis +/- cat tin campaniile electorale.

Tiii, si sa te tii talica la juraminte pe Biblie si pe cravata de pioner ca „nu mai fac”, ca „ma schimb”, ca „toata pierzaciunea de fapt are o conotatie adanc filozofica prin putul gandirii, fiind premisa unui infinit nou inceput”…Vorbe, vorbe, completate si cu ceva texte. Ei bine domnilor limbarita asta are de fapt rolul sa ne ia dansii pe noi toti la pachet drept prostanaci… „Las’ ca nu se prind de faza si chiar daca se prind, aia majoritari aserviti, servili, lashi, obedienti vor imprima trendul general de SUPUNERE si CHIBZUINTA…intr-un cuvant LINISTE, de nu va misca nici musca tzetze in front”…

Pe de alta parte, la toate incercarile mele de ani de zile de filozof si politolog de duminica, de a duce raportarea unui partid social-democrat cum se doreste PSD-ul la valorile si limitele doctrinare, simptomatic s-au lovit de corul de babe plangacioase din interiorul si exteriorul partidului, apologete a unei nedeclarate economii de piata salbatice doar amendate pe ici si colo de aspecte sociale, ce replicau furibund la unison ca „vremea ideologiilor si doctrinelor a apus demult” si ca acum e momentul trairii concretetzii pragmatismului administrativ…

Ma rog, am tot predicat si mai predic in pustiu ca istoria se repeta oarecand mai mult sau mai putin, ca etapele cruciale nerezolvate in istorie se vor repeta prin voia liberului arbitru pentru a fi solutionate, ca de fapt capitalism a existat la noi in trecut, apoi s-a trecut spre socialism ca o etapa evolutiva spre iluzoriul si utopicul comunism, dar ca intoarcerea artificializata la capitalism a reprezentat o nedefinitivare a evolutiei firesti ontologice, fortand „energii” sa repare candva in viitor problema.

Evident ca am fost si sunt taxat ca si radical, extremist, anarhist, sau mai stiu eu ce alta lighioana intelectuala, desi am sustinut si sutin in continuare ca viitorul se va regasi undeva intr-o fuziune a libertarianismului propus de Ludwig Von Misses si si social-democratia moderna propusa de colegul meu de CRPS (Centrul de Reflectie Politica si Strategica) prof. univ. Traian Pop. Evident ca supozitia mea cu revenirea la nesiguranta lui maine, in momentul in care noi vom fi cel mai siguri pe maine…este cat se poate de veridica, ca exemplu putandu-i da pe Malaxa, pe Auschnit carora daca prin anii 30 le-ai fi spus ca in scurt timp de la miliarde vor ajunge just like that jucatori de arsice in obiele prin mahalalele tarii, ar fi zis ca esti dus cu pluta… Si totusi au ajuns zeci de ani la mana lunga a istoriei.

Revenind, pot spune ca simt o filiatie ascunsa pentru concentrarea mea pe domeniul filozofiei politice si desi nu beneficiez de un background in domeniu (fapt ce-l regret sincer) sunt un autentic autodidact, in scurt timp considerand ca voi putea „tine piept” asaltului oricarui Heideger, Russeau, Socrate,…

Cu cat „prietenii si colegii” mai „pragmatici” din PSD ma vor tine pe mine si grupul din care fac parte in tribune, cu atat vom fi din ce in ce mai motivati sa cream si sa criticam ideologic „mai dihai” de pe pozitii european stangiste toate erorile de interpretare a „libretului politic”. In paralel „simt cu al 10-lea simt” ca vom incepe sa identificam nu atat tinta si drumul modernismului social-democratiei romanesti, cat vom pune umarul la hibridarea doctrinara ce am pomenit-o ceva mai sus.

In ceea ce privesc valentele actuale de modernism ale PSD putem spune ca atributul de „modern” este simptomatic. Pe de-o parte tradeaza zbaterile firesti ale acestui partid (cel putin a filonului sau intelectual) spre pozitii mai elaborate teoretic si in rest denota cuprinderea in orizontul palpabil a ansamblului problemelor vietii socio-umane, cat si crearea de structuri, institutii si functii ale unui sistem social corespunzator cerintelor contemporaneitatii. Termenul releva ca scopul care ar trebui sa-l aiba un partid autentic social-democrat nu-l constituie, ca in trecut, lupta pentru anumite revendicari doar economice si politice, ci o adevarata democratizare a intregii vieti socio-umane, calitatea vietii oamenilor de la baza societatii (majoritari) in definitiv.

Din perspectiva filozofic-politologica, in ciuda eterogenitatii sale, social-democratia reprezinta o orientare teoretica aparent unitara, dar neuniforma. Este unitara prin trasaturi caracteristice, originale printr-o abordare concreta a problemelor, un corpus teoretic-ideologic, logic inchegat si structurat, o multitudine de idei si metode atestate valoric din diferite orientari filozofice si sociologice moderne-contemporane (umanismul, realismul, rationalismul, dialectica, neorationalismul, rationalismul critic, pragmatismul, teoria critica, functionalismul structuralist, marxismul critic s.a.m.d.).

Concluzionand aspectul „ideatic” (ca termenul ideologic este demonetizat sau cu conotatii soft peiorative), social-democratia este un sistem complex tangent altor sisteme ale gandirii si creatiei contemporane, un sistem comprehensiv in sens inchegat, dar si epistemologic si heremeneutic, respectic cu o capacitate suprinzatoare de patrundere si deslusire a esentialitatii, necesitatii si legalitatii, a raporturilor dintre „este, „trebuie”, „necesar”, „posibil”, „pobabil”, promovand in acelasi timp un relativism rational opus categoric dogmatizarii.

Privind sintetic termenul de social-democrat poate fi asociat fara riscul unor fortari si exagerari gratuite, ca si doctrina lucrului bine facut, sau teoria actiunii eficiente (sau altfel spus, praxiologie). Foarte important este faptul ca „temeiul” sau nu este neaparat o clasa sociala, o grupare etnica, profesionale, etc., ci individul concret, omul pur si simplu integrat social.

Evident ca aceasta raportare la individ scoate din circuit principiile luptei si dictaturii de clasa, iar pe de alta parte se largeste axiologic conceptul de „om al muncii”. Astfel locul mult criticatei de catre corifeii liberalismului (in fapt a haosului ce se doreste controlat) lupte de clasa este luat de idee armonizarii si echilibrarii rationale a intereselor diferitelor categorii si grupuri sociale.

De remarcat in incheierea „apoteotica” insuficienta regasirii teoretice ca sa nu mai spunem si de practica a reformismului aplicat ca „nume protejat” de animite grupari de interese din interiorul PSD. In fapt ar trebui aplicat un reformism „global”, ce sa cuprinde toate  laturile si domeniile „vietii sociale”, a intregului sistem social din partid si indirect din societate. Strategia si tactica acestei reforme de dragul reformei infaptuita la planseta de unii „strategi de mucava” nu se concretizeaza insa intr-o metodologie concreta, in cai si costuri ale acesteia, ramand ancorata doar in limitele unui deziderat. „Asadar si prin urmare” reforma nu trebuie tratata ca pe un act al privilegiatilor „sacerdoti” („greilor”) de partid, a privilegierii si nici ca unul a dezavantajatilor deznadajduiti. Aceasta (reforma) nu poate si nu trebuie privita ca un act al nivelarii si egalitarismului, dar nici al polarizarilor generatoare de antagonisme sociale. Ca doar o viata avem toti si merita sa o traim in demnitate impreuna….

Cam atat pentru moment. Astept „in poshta” urmatoarele etichete ce mi se vor atasa legat de demantelarea acestei viziuni mai mult sau mai putin proprii. 🙂

1=

also

SorinPLATON

Despre santajul sentimental, sau de oricare ar fi…

30 Iunie 2008

Nevoia asumarii barbatesti-mature a seriei de insuccese pe plan politic din partea unei parti din conducerea PSD Cluj rezida din premisa ca toti ar trebui sa jucam sincer, fair-play, cu toate cartile pe masa si nu „abil” mediat de interese obscure si trafic politicianist de influenta. Cand evidenta realitatii sustine fara dubii o anumita stare negativa de agregare in piata este nu numai ofensator la adresa inteligentei si spiritului de observatie a tertzilor (membrilor simpli, simpatizantilor de stanga), cat contraproductiv pentru re-relationarea de durata cu electoratul zonal, sa continui „gaia-matzu” cu sustinerea propriei variante de „adevar”, care de cele mai multe ori este nesustinut cu fapte si rezultate conforme.

Este adeontologic sa prezinti la nesafarsit o pleiada de infrangeri si ratari, ca si premise solide a unei iminente relansari…. Ulciorul merge de cateva ori la apa, dar nu la nesfarsit, sau poate mai relevanta poate fi pilda botei si carului de oale…Ajunge un car de bote la o oala stimati colegi cu musca pe caciula…

Mi s-a reprosat in nenumarate randuri cum ca de ce nu sunt mai concret, direct, necrutator cu prestatia liderilor PSD Cluj si intotdeauna am replicat, ca intentia noastra (membrii simpli) nu este de a-i schimba pentru a ne pune in loc, ci a reconstrui impreuna de la zero ceva ce poate deveni un trend-setter local-regional si apoi national, un nou mod de a face politica. Evident ca pentru asta avem nevoie de toti ca doar nu o sa inventam peste noapte social-democrati, sau ca vor veni cohorte de „salvatori” din afara partidului. Continui sa cred ca solutia se gaseste in interior. PSD-ul daca a avut si mai are ceva de prestigiu, aceea este importanta cantitativ-calitativ resursa umana. Nimeni nu este unic, buricul pamantului si de neinlocuit. Ca si in cursele cicliste pe pista in care concureaza plutoane si nu individualitati, cand conducatorii plutonului reduc sau opresc ritmul (ca sa nu vorbim de devierea traseului cursei prin porumbi) altii din acelasi pluton vor trece in pozitie de varfuri de pluton ce sa relanseze ritmul (…si sensul), ori asta nu inseamna ca fostii lideri sunt considerati debarasabili, lipsa numerica de la apelulul sfarsitului „cursei” putand descalifica intreaga echipa (pluton).

Membrii simpli PSD din Cluj dorim sa relansam social-democratia locala de pe pozitii doctrinare si de performanta. Cei ce au condus pana acum vor trebui (toti: birouri, delegatii permanente, consilii , presedinti, vicepresedinti, secretari de nivel municipal ori judetean) sa faca un pas inapoi. Ulterior si in paralel vom exporta procesul in toate organizatiile PSD din Transilvania…

Vom incerca sa oprim in paralel falsa reforma pornita de „Grupul de la Cluj” orientata exclusiv pe vanatoarea de vrajitoare, pe repudieri de oameni ce au insemnat si mai inseamna ceva pentru PSD in directia alteia numita mai corect modernizare, cu accentul schimbat de pe intinerirea efectivelor ca scop in sine pe cel al competentei si profesionalismului, pe oferta de politici publice sectoriale in directia celor pe care PSD ii reprezinta electoral.

Daca exista interes real in relansarea PSD local-zonal trebuie renuntat la orgolii prostesti, arogante, interese meschine, duplicitarism, conspiratii de alcov in directia prezervarii „fostilor”. Nu este in interesul nimanui persistenta in rau. Vor pierde si actualii „fosti” cat si social-democratia, acum cand efectele negative ale capitalsimului roman incepe sa produca dureri in public, iar electoratul nu este aparat sincer si de fond de nici un partid in Romania.

Concluzionand, agonia lunga este moarte sigura. Tergiversari ale procesului de predare a puterii in organizatiile PSD defecte vor avea darul sa puna in pericol organizarea alegerilor parlamentare-prezidentiale (daca nu cumva asta se si urmareste). Amenintari sub forma unor santaje ca „daca nu se revine asupra pozitiei de destituire-dizolvare noi plecam si ne facem alt partid” vine sa confirme justetea actiunilor noastre (a membrilor simpli si personalitati ale stangii) in directia dovedirii duplicitarismului politicianist a o parte din liderii PSD locali-nationali si lipsa oricarei intentii sincere de constructie in cauza interesului social-democratiei romanesti, a celor multi si defavorizati.. Ca atare o mare masa de membri simpli PSD am decis ca e momentul sa luam situatia in mana si sa o transam in directia interesului partidului si a celui national.

Voi reveni cu detalii curand!…

1=

also

SorinPLATON

O chestiune de nuanta…

28 Iunie 2008

La un articol din ziarul „Cotidianul”, referitor la zbateri din sanul Partidului Social Democrat am formulat urmatorul comentariu ce cu voia dvs. il public si pe blog pentru a putea dezvolta un dialog cu interlocutorii mei „naturalizati”.

Clujul se vrea sau nu este un trend-setter regional (un soi de loc de unde se da ora exacta pentru Transilvania) si ca atare nu poate ramane „neocupat” de indiferent ce formatiune politica se respecta.

PSD-ul local-national are tare multiple, dar ofera implicit si calitati. Cele mai de valoare resurse umane ca si cantitate si calitate se regasesc (inca) aici si de aceea o vreme se numea informal si partidul directorilor.
Ca atare, beneficiind de o fireasca asteptare din piata a unor oferte doctrinare de stanga, beneficiind in paralel de aportul colateral-colegial a unor categorii intregi de functionari de filiatie stangista formati prin sfere mai inalte sau mai putin inalte de putere in fostele guvernari PSD, pe fondul unor excese si greseli de netrecut cu vederea a actualului regim de doctrina „gica-contra” se contureaza la nivelul intregii societati un potential real de accedere social-democrata la putere dupa parlamentarele din toamna.
In aceasta ordine de idei orice greseala manageriala, mai ales persistenta acesteia, ca sa nu mai vorbim de suspiciuni de „joc pentru alta echipa-intererese” la un moment dat sunt penalizate de catre „tribune” cu eliminarea de pe teren…
Ca personalitati Clujul sta bine. Un Vasile Puscas, un Vasile Soporan, dar si altii sunt prodigiosi in activitatile lor profesionale. In schimb a existat si mai exista un soi de sabotaj-virusare de sistem incat majoritatea bunelor intentii au sfarsit apoteotic in mai mult sau mai putine infrangeri…

In alta ordine de idei avem o baza de selectie proprie de calitate, suficient de larga ca sa putem identifica usor alternative viabile-performante la actualele structuri chiar si in proportie de 100%. Cu acceptul restului social-democratilor din tara vom abandona gaunosul principiu al intineririi fortate de efective in folosul principiului competentei. Tara are nevoie acum mai putin de politicieni de carton cat de profesionisti autentici. Noi suntem aia si o vom demonstra.

~ 30 miliarde euro datoria noastra externa…

24 Iunie 2008

(intre timp, in anno domine 04.12.2009, datoria a ajuns peste 70 miliarde de euro..)

Va mai aduceti aminte cei mai „vechi in viata” de isteria nationala urmata de o crunta penurie alimentara ce ne-au bantuit anii comunismului original optzecist? Va mai aduceti aminte de (singurele tare condamnabile la adresa acelei vremi, din punctul meu de vedere) omniprezentele cozi pe la magazinele ce livrau cartelat paine, zahar, ulei, etc? Va mai aduceti aminte de caciuleala continua si trocul demn de comuna primitiva in care pe un pumn de „cuie de potcovit” luai un borcan de smantana, pe un „Telecolor” primeai repartitie la un nou apartament ultracentral, ori un camion de furaje concentrate pe care sa le livrezi ingrasatoriei de porci de „la tara” ce iti asigura confortul alimentar tie si la inca cateva zeci de familii „afiliate”? Va mai aduceti aminte de toate acestea?…Daca raspunsul este da, reversul intrebarii este daca stiti si ce a provocat aceasta sfortare comerciala si de supravietuire din partea unui popor dispus atunci sa ridice pe noi culmi doar valorile democratiei socialiste, pe fond comod, moralist, egalitarist si aton si nu si a liberei initiative de piata?!

Ei bine regimul Ceausescu decise-se la un moment dat ca este sub demnitatea noastra daco-romana sa prestam in cadrul CAER (Piata Comuna a statelor comuniste est-europene) doar rolul „declasant” si legendat de „granar” al Pactului de la Varsovia. S-a considerat, si poate ca pe buna dreptate, ca este astrategic ca noi sa producem si sa exportam produse cu o foarte mica cuantificare-adaos tehnologic (materii prime, ori produse prelucrate primar, alimente, etc)  in timp ce statele comuniste „fratesti” produceau bunuri cu volum mic, energointensive, cu valoare intrinseca mai mare…de fapt o forma mascata de exploatare a tarii noastre, valoarea produsa in tara noastra fiind mai greu si cu costuri mai mari obtinuta decat la terti, cu rezultat indirect in subventionarea economiilor convergente pertenere.

Revenind la Ceausescu, acest a decis la un moment dat ca este timpul ca Romania sa se ridice din genunchi la propriu si nu numai la figurat, implementand un plan cincinal pe mai multe serii de trecere a Romaniei din statutul de „tara in curs de dezvoltare” (PIB mic, tara saraca si cu locuitori la limita subzistentei) la una de „tara mediu dezvoltata”. Pentru aceasta Romania a avut nevoie de o reconfigurare a economiei nationale de pe profil eminamente agricol pe una preponderent industriala.

A urmat etapa industrializarii din anii 70, la inceput in conditii avantajoase de creditare, pe baza prieteniei artificiale cu americanii lui Nixon, Ford, Carter (ce incurajau astfel o dizidenta a Romaniei in cadrul blocului comunist), iar apoi un …shoc. La un moment dat la inceputul anilor 80 datoria externa a tarii ajunse-se undeva la peste 10 miliarde de dolari, ceea ce era extrem de mult raportat la puterea noastra de rambursare. Si asta se intampla in conditiile in care toate finantarile respective se regaseau „la leu” in colosi industriali si industrii ultraperformante la acea data, in urbanizarea populatiei, taranii fiind adusi in orase si transformati in muncitori moderni, punandu-li-se la dispozitie aproape gratuit toate facilitatile si logistica (sanatate, invatamant la toate nivelurile, locuinte, locuri de munca, etc)… Cu alte cuvinte fara sa vrea Ceausesc si-a facut-o cu mana lui. Daca lasa tara la fel de inapoiata si primitiva cum o primi-se la „inscaunare”, probabil ca intelectualitatea si muncitorimea de prima generatie la oras nu ar fi putut ulterior din cauza „muncilor campului” sa-l fi contestat sangeros in 89… Pentru ca asta s-a si intamplat. Desi o mare parte din criticii sclifositi ai fostului regim isi datoreaza direct-indirect valentele profesionale comunismului (si ce azi si le cuantifica pe bani grei …de/pe piata) trec cu vederea ca daca nu-i scotea Ceausescu din sate astazi conduceau plugul sau caprele pe brazda…Da ma rog acest subiect il voi trata separat candva.

Revenind, regimul comunist a ajuns la concluzia ca tara platea foarte mari dobanzi la creditele (pentru crestere economica) contractate si ca atare a luat decizia sa le returneze rapid. Decizia a fost buna dar nu prea inspirata raportat la detalii, pentru ca inca Romania nu producea valoare adaugata la un nivel ce sa permita un ritm rapid de rambursare datorii fara efecte coleterale-suferinte in mase. Persistarea in hotararea  rambursarii rapide a fost de fapt inceputul sfarsitului pentru Ceausescu pentru ca strategic-diplomatic nu ai voie sa iei „gloatelor” (vezi Roma antica..) circul si painea…Circul era zero prin omniprezenta liniste (inclusiv la televizor)..astfel ca oamenii au avut timp sa se refugieze in studiu in biblioteci (si asa am ajuns la o generati culta plina de „patapievici” ce astazi braveaza ca si croitorasi viteji de gradul lor de eruditie…in fapt tot pe filiatie ceausista obtinut) iar pe de alta parte „painea” se restrangea, produsele industriale romanesti facute de muncitori nemotivati facuti la comanda (fara traditie in familie) de fosti agricultori reconvertiti, erau pline de rebuturi, deci refuzate la export de catre tari terte, iar banii de rambursare a datoriilor trebuiau obtinuti prin exporturi masive de produse alimentare…

La un moment dat 90% din rezultatele agriculturii socialiste mergeau la export (fiind de altfel apreciate ca naturist-ecologice), dar a aparut incetul cu incetul premisele infometarii populatiei. Oamenii infometati-frustrati, se stie din sociologie ca devin incontrolabili…asa ca desi prin 88-89 regimul Ceausescu a returnat intreaga datorie externa, nu a fost inspirat sa se opreasca la timp, desi a reusit sa obtina cateva miliarde valuta ca excedent, ba mai mult a reusit sa crediteze la randul sau tari de lumea a treia (Libia, Irak) primind in schimb ca dobanzi petrol si alte bunuri…

Cu alte cuvinte daca Ceausescu ar fi fost inspirat ca imediat dupa 88 sa aprovizioneze cu alimente intreaga retea de distributie, pe fondul unor noi cresteri de venituri la populatie (in 89 eu aveam ca organ de control-junior-entrance level 3500 lei ~ 3700 de RON azi, iar media salariala in „clasa muncitoare” se situa undeva pe la 3-5000 lei vechi) mai aveam revolutie ciu-ciu… Dar asa, in conditii „favorizante” nu e de mirare ca tarile cu interese antiromanesti au gasit un mare suport in background-ul national pentru schimbari in forta…antiromanesti…

Subiectul initial, dedus si din titlu s-a vrut insa altul, dar pentru al prezenta trebuia sa explic prin paralelism posibile „deja vu”-uri. Datoria noastra externa a ajuns azi la cote de-a dreptul fantasmagorice ca sa nu spun apocaliptice. Problema nu este neaparat ca s-au cheltuit acei bani cat ca nu s-au investit pentru a fi natural recolectati prin amortismente. Ba mai mult, traim cu o economie pe deficit de multi ani, consumand-importand mai mult decat poate economia sa produca… Cu alte cuvinte la aceasta suma (30mld) toata infrastructura tarii ar fi trebuit sa fie noua si fezabila, o mare parte din economie-industrie-agricultura adaptata noilor provocari ale veacului (incalzire globala, poluare, inechitati sociale uriase) ori acesti bani nu se regasesc defel in piata, totul fiind la noi in stadiu incipient ori mediu dezvoltat… Ei bine „dragii moshului” cei ~ 30 miliarde, sau o mare parte din acestia sunt sursa-obiectul evaziunii, sunt modul prin care asa zisa clasa „self made man” de bogati romani („top 300” si nu numai, ca multi stau chititi inca..) au parvenit subit. Prin intermediul pozitiilor lor in clasa politica si in administratiile centrale-locale au sifonat la greu toate intrarile financiare, creditele contractate de statul roman ajungand indirect in conturile lor mascate prin off-shore-uri (si ce acum „timid” se intorc in tara sub forma de „bani albi” mascati in mari investitii imobiliare, ori in alte alte ponturi investitionale de mare anvergura)…

Cea mai mare problema nu este atat ca suntem condusi de o clasa politica in mare parte mafiotizata, cleptomana-hoata si major evazionista cat faptul ca respectivii bani vor trebui returnati la dobanzi la mai mult sau mai putin mari de catre noi toti…”shoshonarii”. Cu alte cuvinte „ei” s-au distrat si „noi” vom plati nota de plata. In acelasi timp tin sa va anunt stimati interlocutori virtuali ca nota de plata pentru integrarea noastra in UE si NATO inca nu am inceput sa o platim…Ce se va intampla insa cand notele de plata vor converge? Ce se va intampla cand majoritatea familiilor (desi acum tamp si manipulat optimiste) nu vor mai avea ce si cu ce pune pe masa copiilor lor? Vremurile -istoria tinde sa se repete si sa se reconfigureze in interesul „gloatelor” si de aceea consider moral ca noi societatea civila sa militam ca toate averile de dupa 89 sa fie trecute prin filtrul legalitatii, sa fie instituit un regim draconic de control pentru a se evita ushitzele evaziunii si hemoragiei generalizate de plus valoare din/in Romania….Pentru aceasta este nevoie de o noua clasa politica pentru ca actuala nu va fi nicioadat dispusa sa-si taie craca de sub picioare, sa renunte benevol la robinetul cu bani facili-nemunciti… Va fie nevoie de un efort colectiv…. Oricum SUNT SIGUR ca mai devreme sau mai tarziu vocea mea-noastra se va auzi de marea masa si se va achiesa la initiativa… Faradelegea va trebui cumva limitata sau starpita in Romania,chiar daca defetismul mioritic incurajeaza fals mamaliga sa nu explodeze…Dar daca totusi oarecand foamea va reamorsa justitiarismul si nevoia de dreptate? O stanga autentica, solid ancorata in realitile momentului va fi capabila sa adune intr-un manunchi aceste doleante si tendinte. Cu cat apologetii neoliberalismului de jungla vor considera stanga ca vetusta, decrepita, fara viitor ca atat vor avea parte de o mare surpriza intr-un viitor previzibil…

O nou stanga inseamna pe fond un nou PSD (cu afinitati mai mari doctrinare, cu o strategie coerenta de dezvoltare si interrelationare cu societatea, cu o politica judicioasa de resurse umane, cu o oferta ce pe fond sa deserveasca interesul celor multi prin politici publice sectoriale, cu o atitudine profund impotriva furtului institutionalizat si a vanzatorilor de tara)

Este de lucru mult. Faptul ca (daca) oameni ca si noi vor fi cooptati sa supervizeze ori chiar sa implementeze practic aceste principii generoase si umaniste in cele din urma denota gradul de seriozitate si motivare a celor „in charge” in directia crearii a unei Romanii echitabile pentru toti, de la primul la ultimul…

1=

also

SorinPLATON

Erori social-democrate

23 Iunie 2008

In anumite zone ale tarii s-a legendat supozitia ca PSD-ul este total nereprezentativ pentru nisa de simpatizanti centru-stanga, in fapt a mari mase de oameni pauperi la care se pot adauga intelectuali si reprezentanti ai asa zisei clase mijlocii. Cauzele sunt multiple pornind de la diferente majore in psiho-sociologia electoratelor locale si ajungand pana la grave disfunctionalitati intelectuale, charismale, motivare, morale, asociate unora dintre liderii abonati la no-combat si pierderi apriorice.

Aproximativ din anul 2000 incoace s-a ajuns la concluzia ca PSD-ul ca cel mai mare partid militant in tara la acea ora, pentru a pasi cu dreptul in viitor si a supravietui in pas cu trendul national-european are nevoie de o ajustare de fond a strategiilor de manageriere interna si a ofertei pentru electorat. Managerierea interna viza o mai coerenta selectie a resurselor umane ce sa aiba ca si unul din teluri in intinerire efectivelor, urmate de o judicioasa repartizare a procenetelor de varsta si-n actul decizional din partid. Se urmarea de asemenea, dar intr-o masura mult mai mica achiesarea la principiul competentei in stabilirea celor mai indreptatiti sa gireze activitatea organizatiilor centrale si locale. Oferta pentru electorat trebuia sa se translateze de pe caracterul reactiv, ca raspunsuri posibil reparatorii in sfera socialului la exagerarile economiei liberale, la un caracter proactiv, identificand si generand politici publice sectoriale ca metoda de a prevedea din start si trata principalele cai ce duc la eforturi exagerate si suferinte inutile in randurile electoratului captiv si nu numai.

Evident ca nu s-a cuantificat suficient reactia inertiala a mecanismului posibil intepenit al partidului, ca sa nu spunem chiar contrareactii conservatoare, pentru ca acest plan intitulat generic „Reforma in PSD” sa duca la bun sfarsit. Nu s-a luat in considerare corect sociologic faptul ca poate majoritatea membrilor social-democrati nu doreau cu adevarat o reforma in adevaratul sens al cuvantului, sau in niciun caz o o mare-mica epurare de personalitati sub logo-ul si masca schimbarii. Posibil ca acesti oameni, datorita varstei, valorilor comune, pregatirii profesionale sa fi asociat nevoii de reforma varianta soft de „modernizare”, in fapt mult mai permisiva, temperata si gandita, in contrapartida unui hei-rup generalizat.

Cu timpul s-a dovedit ca aceasta initiativa de inoire a PSD a degenerat in simple vanatori de vrajitoare, exceland prin sintagme gen „etichete de produse expirate” si mai putin prin analize pertinente si argumente. Ori sa decuplezi de la garnitura „trenului” din mers locomotiva, fara a avea prevazuta o alternativa si aici ma refer la episodul cand s-a incercat indepartarea fortata a fondatorului liniei social-democrate din Romania (FSN, FDSN, PDSR) pres. Ion ILIESCU, putem spune ca a fost cel putin un act neprofund gandit ca sa nu spunem de sinucidere politica stiind ca fostul presedinte poseda si inca mai poseda o larga marja de electorat fidel.

Fara a divaga putem spune ca de fapt, posibil sub mantia trendului reformator sa-si fi facut loc cu timpul tot felul de vanatori in ape tulburi, inclusiv pioni ai unei strategii alogene si inamice PSD-ului, care i-ar fi convenit foarte mult ca acest partid sa devina unul de pluton (de 10-15%), scopul ascuns fiind afluirea resurselor logistice si umane catre un proiectat „nou” partid stat (constructiile politice de sub bagheta pres. Traian BASESCU).

Ca atare, printr-un cumul de factori-specificitati locale si erori personale, intentionate sau nu, s-a ajuns ca in anul de gratie 2008 anumite zone ale tarii (indeosebi in Transilvania) sa fie compromise major in ceea ce priveste apetenta populatiei fata de aceasta doctrina. Oamenii simpli au simtit si inteles ca ofertantii nu credeau ei insisi in ce ofereau tertilor si astfel ca i-au taxat. Oamenii simpli nu se regaseau in comportamentul unora ce trebuie sa se autoofere ca si exemplu, ori politica social-democrata nu o poti face din postura de parveniti economici, de putrezi de bogati, deoarece nu exista compatibilitate de platforme (gandire, de teluri si „dureri”) comune, a recita slogane nefiind totuna cu ale trai cot la cot cu restul oamenilor.

Pe de alta parte nu s-a facut mai nimic pentru implementarea principiilor social democratiei moderne. Nu s-a incercat nici macar declarativ explorarea marei mase de intelectuali neimplicati politic desi pe fond cu filiatii logice de stanga. La fel, nu s-a procedat la o serioasa analiza a modului in care sa fie cointeresati reprezentantii micilor intreprinzatori in a fi reprezentati de acest partid. Si multe alte piste care intentionat sau nu au fost lasate intr-un dubios stand by.

Oamenii din Transilvania si mai ales din Cluj nu s-au mai regasit in valorile promovate de PSD-urile locale, desi au avut si au nevoie sa fie reprezentati de un partid ponderat de stanga si ca atare au migrat in masa catre morganatice oferte politice cu iz revansard, nationalist ori pseudo-moral. La acest fapt a contribuit din plin si inapetenta ori poate nestiinta liderilor social-democrati de a se cobora la nivelul „talpii”, la nestiinta de a interrelationa cu masele ceva mai mult decat prin statistici birocrate de/din birou.

Consider ca orice infrangere este premisa unui nou inceput, un inceput ca trebuie insa ancorat profund in specificitatile locale, cu o aplecare de forma si fond mai mare pe valorile doctrinare, ca o chezasie ca nu vor mai degenera pe viitor lucrurile cum s-a intamplat pana acum, cu un sistem comunicational pe ambele sensuri cu electoratul, dar de pozitii de „unii dintre egali” si nu de „mai egali decat egalii”. In acel moment oamenii-masele vor incepe sa inteleaga ca influienteaza direct actul decizional (…democratia participativa), regasindu-si identitatea in oferta PSD.

Pentru aceasta este nevoie acum ca toti cei ce au contribuit la esecurile pe banda rulanta in PSD sa fie suficient de inteligenti si sa-si asume pe fond penalizarea, nefiind suficient un act demisional „in bloc”, de opereta, cat o asumare de fond a situatiei. Este important ca respectivii sa nu incerce sa reintre in scena pe usa din dos, ceea ce sa dovedeasca justetea amprentei lor duplicitare si micimane,  trebuind sa declare public ca cel putin un ciclu nu vor participa la campania de alegeri interne, ca nu vor actiona cabotin prin interpusi pentru a-si prezerva puterea pierduta, ca nu vor face parte din comisii de ancheta interna in care sa fie pusi in situatia sa se auto-ancheteze (hilar dar adevarat) si multe alte mish-mash-uri marunte de acet gen.

Pentru un viitor comun mai mult sau mai putin roz, dar sigur fair pentru tertii electori situatia trebuie transata acum total si nu doar circumstantial. Evident ca nimeni nu va cere unor personalitati ca si prof.Puscas, prof. Dancu sa se retraga total, ori sa fie trasi pe linie moarta in partid. Continui sa cred ca va fi nevoie ca de aer de competenta dansilor in viitoarea constructie comuna a social-democratiei. Va fi nevoie de dansii insa probabil din alte perspective de management politic si spirit colegial, in actuala configuratie existand un „ceva” ce ancraseaza si viruseaza profund sistemul.

In continuare mi se va parea cel putin curioasa persistarea in eroare a organizatiilor PSD perdante in a incerca simularea schimbarii punand accentul exclusiv pe schimbarea oamenilor in functii si rocade a unora abili in dauna altora mai putin abili. Consider imperios necesar ca efortul sa fie amplu, colectiv, de fond, cu o larga reprezentativitate in nise si paturi sociale, cu o profesionalizare a actului politic de tip „omul potrivit la locul potrivit” si nu in ultimul rand cu o corelare a eforturilor si ofertei la nivel central ori national, astfel ca oferta locala a oricarei organizatii PSD sa fie asociata ca un trend de anvergura. O pornire consensula cu dreptul, cu accent pus pe echipa-oferta-reprezentativitate este de preferat uneia pusa pe individualism si personalitati providentiale stiind ca providenta-minunea tine la romani doar trei zile si apoi ramanem din nou descoperiti.

Am sa incerc sa fac up-date-uri la acest material daca se dovedeste apetenta din partea dvs. interlocutorii virtuali, ori din „piata”. Desi sunt profilat pe stilul acid-pamfletar, gravitatea situatiei ma obliga ca limitat temporal sa am si niste „mici scapari” in care sa demonstrez valente de constructie pentru cauza interesului comun.

Pentru un nou inceput!

1=

also

SorinPLATON

Bucurestiul nu se lasa „sondat” suficient de bine :)

20 Iunie 2008

V-am ramas dator stimati interlocutori virtuali cu „jurnalul de calatorie” de tip julesvernian intocmit in urma deplasarii mele la Bucuresti de miercuri (17.06). Am pornit cu o agenda incarcata inca din seara zilei de 16, dar mi-a dat peste cap tot moralul si dispozitia de lucru esecul echipei nationale in compania Olandei; probabil ca voi trata mai pe larg acest subiect intr-un post separat.

Revenind la subiect, printre intalnirile programate cu diferite persoane-personalitati am incercat sa produc un sondaj de opinie ad-hoc pe esantioane reprezentative terminologiei de „capitalist” (locuitor de capitala), in legatura cu perceptia bazei societatii vis a vis de recenta campanie electorala locala si rezultate. „Parerile” au acoperit o plaja destul de larga si pe baza lor voi intocmi un raport analitic pe care il voi publica organizat via Centrul de Reflectie Politica si Strategica girat de Asociatia Cafeneaua Politica. Remarc totusi o atitudine substantial schimbata in randul electorilor, legendata apatie si resemnare mioritica in fata facaturilor fiind inlocuite de o atitudine reactiva si chiar proactiva vis a vis de anumiti candidati si ofertele dansilor, de unde rezulta fie ca chalangerii posturilor de demnitate administrativa locala au fost din perspectiva „sociologica-resursa umana” iesiti din comun (charisma, sharm, IQ, probitate morala) si aveau fiecare o oferta electorala conceputa in intampinarea sau ca o continuare a doleantelor concrete locale, fie campaniile electorale au fost conduse genial, reusind sa reinsufleteasca artificial un corp electoral agonic si distant de actul politic.

Oamenii „sondati” de mine au spus ca privesc cu incredere schimbarea, ca interferentele politicului trebuie pe cat posibil limitate in cadrul administratiilor locale, ca da, este o problema cu coruptia, dar ca suntem „cu totii corupti” si cei alesi sunt copia la indigo a maselor, dar ar fi timpul de-o schimbare…ca aceasta schimbare poate sa vina de la o personalitate puternica, bucurestean get-beget, cu multa vointa si fler…Sondatii de regula au afirmat ca votul a fost bivalent, votului pozitiv pro personalitate, pro program de politici locale, fiindu-i atasat un vot de penalizare anti Basescu (care cica a ajuns sa-i exaspereze pe localnici prin „superioritate si pretiozitate”, acesta zilnic deranjand in mai multe randuri orasul cu coloane oficiale cu sirene galagioase, mai ceva ca pe vremea lui Ceausescu), anti Videanu prin coruptia si cercurile de interese aduse la nivel de arta, precum si de traficul auto infernal, alaturi de senzatia ca nu se misca nimic notabil „in orasul asta”…

Un taximetrist mai „Banel Niculita” mi-a spus ca „poate aveti dreptate, poate vine doctoru’ si schimba macazu’ ca e nevoie ca pentru prima data dupa 90 sa se ocupe cineva si de interesul nostru, a prostimii, ca suficient si-au facu pana acum de cap cercurile de interese”… Cum ati sesiza ca Oprescu este ceva nou in oferta peisajului politic? (am intrebat eu) …”pai sa vedeti..in primul rand sa pastreze un contact permanent de la egal al egal cu cetatenii ce l-au votat; in momentul in care va migra in anturaje inalte (de unde practic a venit) automat va fi perceput de noi ca si inamic…Evident ca nu va putea face omu’ minuni dar un dialog permanent cu „noi” si doua trei chestii care sa le duca pana la capat eu zic ca vor fi importante ca oamenii sa-l asocieze altui mod de a face politica”.

In restul zilei, pana la ora „fatidica” de intoarcere in Cluj (via CFR) am efecutat mai multe intalniri cu tenta politica sau „civil societara”, am incercat printre altele sa pun bazele unei emisiuni (Cafenea Politica) ce va aparea in viitorul apropiat pe o televiziune ce acopera judetul Ilfov, pentru ca am reusit sa ne protejam numele la oficiul national de marci, iar din acest moment emisiunea omonima a d-lui Alexandrescu de pe OTV este ilegala (dar ma rog, las asta in seama avocatilor asociatiei noastre)…In emisiunea asta vom incerca sa promovam viitori noi oameni politici, un nou tip de mesaj si multa competenta; vom incerca sa aplicam practic termenul de democratie participativa („masele” ce conduc prin ele insele si nu prin unii mai egali decat egalii..)…ce mai, proiecte ambitioase stimabililor.

Am avut pe agenda si o intalnire cu d-ul Oprescu, dar ma rog, DEJA dansul este MULT prea ocupat, in acel moment negociind cu Consiliul General al Capitalei…ma rog…stau si ma gandesc ca daca eram si NOI la fel de ocupati, astia care pe virtual sau fizic am depus eforturi serioase zilele trecute, DACA ar mai fi putut fi dansul „azi” la fel de ocupat…dar ma rog, consider gestul o scapare si de aceea am sa va rog d-le Oprescu, ca dupa ce veti citi acest mesaj sa-l abordati pe consilierul dvs. Bucur si sa-i solicitati numarul meu de telefon ca mai apoi sa putem purta o scurta discutie tefonica (daca fizic nu s-a putut) pe niste probleme de fond & nuanta destul de importante viitorului dvs. „primarial”…

In rest, asteptari mari din partea interlocutorilor din Bucuresti vis a vis de conduita mea-noastra in campania de reforma si modernizare a PSD, dar despre asta la timpul oportun (sa lasam ipochimenii sa fiarba putin la foc mic cand vor citi asta…)

1=

also

SorinPLATON

Un vot antisistem

16 Iunie 2008

Rezultatul de la Primaria Bucuresti confirma tendinta din randul maselor, cum ca ce a fost mult este deja prea mult in privinta atitudinii, moralitatii, profesionalismului unei parti majore din clasa politica. Oare isi imagineaza cineva ca „omul de rand cu stampila” a vota vreun moment in necunostinta de cauza, a votat crezand postura de „independent” a d-lui Oprescu? Nu cred. Votul a fost in schimb nu atat negativ la adresa confreriei in rele la nivelul consiliului general si primariei capitalei cat un avertisment ultimativ referitor la modul cum se face politica in Romania. Oamenii simpli (shoshonarii) sunt satui pana in gat de parvenitii politici si doresc conducatori pentru toata plaja de romanism si nu fracturata pe caprarii doctrinare ori „famigliale”…

D-ul Oprescu este un brand in plina reconfigurare. Dintr-o postura mediocra de „om de pluton”, prin voia celor multi si necajiti a ajuns un trend starter-setter. Indirect oamenii vad in dansul megafonul exprimarii propriilor frustrari si neputinte vis a vis de sistemul corupt omniprezent si mai nou si represiv. Acestia doresc sa-l vada pe doctor ca pe „unul dintre egali”, un om din multime ce militeaza pentru multime, fiind satisiti de sistemul de pana azi cu omul din sfere inalte, de forma pentru multime, dar pe fond pentru parti din sferele inalte… De aceea votul s-a facut instictual si mai putin pragmatic (pe proiecte) considerandu-se ca nu se poate „povesti” despre mobila din casa si acoperis, cata vreme „vila” este construita pe o fundatie de chirpici.

Oamenii vor razbunare, dar prin asta neintelegand sange, ci decenta, o perspectiva clara acceptabila consensual, o circulatie pe dublu sens (executanti-autoritate) a informatiei si opiniilor, un feed-back corespunzator pe etape de parcurs.

Din cate il cunosc pe d-ul Oprescu mai mult sau mai putin personal, dansul constientizeaza momentul si rolul ce trebuie sa-l joace…cu atat mai mult cu cat achieseaza sincer la aceasta conduita, o meserie umanista  chiar si exacta (medicala) predispozand la o empatie activa si pe dublu sens cu durerea si nevoile a multor unitati de felul celor ce formeaza talpa societatii.

Exista in schimb pericolul ca impotriva vointei d-lui Oprescu, anumite cercuri de interese sa-i forteze mana in numele anumitor „amintiri comune” pentru a-si asigura pe la spatele justitiarismului dansului manevre din genul celor perpetuate pana acum in politica (mafiotism, ocultism, egocentrism), dar sper din tot sufletul ca omul nostru sa reziste. De ce omul nostru? Pentru ca asa cum afirmam intr-un post anterior doctorul nu se considera apartinator a asa zisei elite politico-economice ci a marei mase de oameni, a „shoshonarilor” ca si mine, ca tine, ca majoritatea covarsitoare a romanilor…

In alta ordine de idei, admitand ca omul Oprescu a ramas cu sufletul si probabil intr-un viitor previzibil si cu restul in cadrul social democratiei romanesti (cea care va trebui sa fie si nu neparat cea actuala, formala) este de remarcat ca a putut de unul singur, contra curentului majoritar de dreapta sa castige…ceea ce nu se poate spune despre anumite loaze cu aere baronale de prin tara, ce sunt abonate la o plus infinita pierdere pe linie (sustinatori, votanti, proiecte, posturi, membri, etc), ce invoca ca argumente pentru impotenta lor funciara o plaja larga, de la „conditii locale specifice” si pana la „prognoza meteo”… Uite domnilor ca se poate daca se vrea cu adevarat si nu se bate pe la spate palma cu „famiglia” asa zis adversa… Se impune ca atare startarea unui proces amplu de analiza in toate organizatiile social-democrate din tara, pentru a indentifica verigile slabe, cauzele, solutiile, dar mai ales pentru a fi ales pentru PRIMA DATA graul de neghina.

Romanii inca nu au simtit pe pielea lor decat intr-o foarte mica masura costurile integrarii noastre in „civilizatie” (Europa, NATO) datorita inertiei sistemului, dar in viitorul apropiat mediu va incepe durerea…cand sistemul pentru a tine mai apoi situatia sub control isi va arata adevaratele valente reprimatoare…iar pe atunci trebuie sa avem pregatita o stanga puternica, valida, potenta, profesionista, ce sa poata juca cu tarie rolul de aparator a celor multi si de amendator a asperitatilor economiei neoliberale.

In incheierea mesajului va invit sa dorim succes in uriasa provocare ce-l asteapta pe dr.Oprescu in calitate de Primar General „da” Bucuresti!…

1=

also

SorinPLATON

Oprescu este unul dintre noi, shoshonarii, si asta deranjeaza la culme sistemul reactionar…

13 Iunie 2008

In acest „uichend” bucurestenii au pentru prima data dupa anii 90 ocazia sa-si determine o noua directie, un nou sens si ratiune de a fi. Au ocazia ca printr-un vot „de constructie” sa puna capat perioadei negre de interese afacerist meschine ce le-au amanetat intr-un anume fel prezentul si viitorul urbei. Capitala merita mai mult (si) prin prisma faptului ca de acolo „se da ora exacta” pentru restula tarii, se da un trend, un model, un ideal, ori perioada de trista amintire Halaicu, Lis, culminanand cu piovristul (La piovra) Videanu faceau sa adanceasca sentimentul de „nonself”, de alogen-repulsie in ochii tertilor (miticism).

Bucurestiul are nevoie de un plan general de dezvoltare regandit. Trebuie reproiectata intreaga infrastructura incepand cu canalizarea, liniile de comunicatie si transport. In virtutea unui potential cutremur fatal ca in anul 77 trebuiesc de urgenta reomologate intr-un concept de unitar toate structurile de rezistenta ale orasului vechi (construit mai ales inainte de 89), imobilele odata zgaltaite, chiar si „zugravite” nerezistand unei tensiuni similare sau mai mari…Apoi vor urma la rand caile de comunicatie auto, poluarea, etc.

Problemele capitalei sunt multe si trebuiesc abordate pragmatic pe baza de contact de tip feed back permanent cu locuitorii sai si asta pentru identificare punctelor critice de control, a limitelor critice si a se lua din timp masuri reparatorii, asta insemnand de fapt strategia doctorului Oprescu de fi aproape de cetatean si in slujba sa… Ori pana acum cine si ce i-a intrebat pe bucuresteni…I-a intrebat cineva daca le convine sa le fie transformate toate parcurile in betoane (centre comerciale, mall-uri, birouri, sedii, parcari, etc)…I-a intrebat cineva de sanatate pe cei ce raspund de netinerea sub control a hoardelor de carnivore semisalbaticite ce terorizeaza un oras intreg? Si multe altele.

„Era bordurilor, asfaltarilor peste un suport de chirpici”, lucruri de mantuiala facute doar pentru a se jutifica consumuri exagerate din banul public trebuie sa inceteze odata si odata. Oportunitatea ar fi sa inceteze acum. D-ul Oprescu va va schimba cu adevarat viata in bine, iar acest semnal nu este un slogan gol, putand fi interpelat in timp si amendat… 

Sunt surprins pe de alta parte ca cohorta de „oameni de stanga” din Bucuresti nu au facut nici cel mai mic gest in a sprijini candidatura unui om de stanga, a unui om in interesul celor multi. Pozitii si declaratii politicianiste ce se contrazic de la un minut la altul este tot ce a putut scoate mai bun la suprafata „societatea civila” asociata PSD. Slabut de tot si la fel de meschin ca si in cazul „clasei” de reactionari reprezentate de Blaga si acolitii sai. Desi le inteleg tremurul din suflet si tur… Omul asta (Oprescu) daca castiga, castiga exclusiv pe puterile sale dand un semnal major ca toate partidele devin obiecte alogene, ce ofera solutii neadaptate momentului, ce isi impun haotic pseudo-oameni si valori…ce mai tura vura…trendul va putea fi fructificat si asociat startarii unei actiuni de curatenie generala in PSD, in politica romaneasca in definitiv. Prin intermediul doctorului Oprescu „shoshonarii” avem pentru prima data ocazia sa ne impunem vointa contra sistemului corupt si represiv!

1=

Ruptura dintre clasa politica si electorat

31 Mai 2008

 In ultimile doua saptamani am distribuit materiale de campanie intr-un cort PSD amplasat intr-un cartier muncitoresc al sectorului 3 de langa platforma Faur . In contactul direct cu electoratul am remarcat anumite aspecte care m-au frapat si care fiind atat de directe m-au facut sa ma indoiesc de capacitatea unei argumentatii intelectuale in disputa politica .

 In primul rand tot dezbatand probleme politice in diverse medii si urmarind pe diverse canale  de informare  disputa politica acerba am crezut fara sa vreau  ca politica este o problema  importanta pentru societate in ansamblul sau . Am ramas surprins sa descopar ca oamenii obisnuiti sunt intr-o proportie covarsitoare absolut indiferenti . Pur si simplu nu sunt pasionati de politica . Daca am fi facut reclama unui nou tip de detergenti interesul trecatorilor ar fi fost mai mare . Situatia era aceeasi si la cortul PLD din vecinatate .

 Apoi ma gandeam vor exista discutii aprinse in care ne  vom stradui sa-i convingem a voteze cu PSD-ul cu argumente pro sau contra si imi pregatisem o intreaga suita de argumentatii . La fata locului insa majoritatea covarsitoare a trecatorilor nu staruiau mai mult de un minut si parea imposibil sa parcurgi drumul pana la a doua fraza . De la primul argument pareau a se lasa convinsi sau dimpotriva parea ca orice le-ai spune vor vota tot cu adversarii . Acest tip de reactie in care pareau ca sunt total de partea noastra sau total importiva mi s-a parut angoasanta pentru cineva care chiar dorea sa aduca voturi pentru partid .

  In privinta nivelului de informare m-a frapat felul in care acesta aducea cu sine anumite concluzii .Aceeasi concluzie putea fi si rezultatul unei cunoasteri in detaliu a problemei sau a unei indiferente totale . Sunt gardurile din jurul blocurilor bune sau nu ? Da pentru ca ,si urma un argument care dezvaluia o buna cunoastere sau da   fara motiv . In acest sens mi a fost greu sa argumentez ca nu poti construi garduri peste tot asa fara logica chiar si acolo unde deja ele exista sau acolo unde nu sunt utile . Au fost evident si unii care erau impotriva fara nici un argument sau  aveau la baza o cunoastere solida .

 Legat de sursa informatiilor am constatat ca televizorul este un fel de biblie la care se inchina toata lumea . Am vazut eu la televizor nu poti sa ma contrazici  pareau a sustine cei mai informati . Au fost si cateva cazuri in care  am remarcat o cunoastere in detaliu a principalelor probleme politice . Oricum concluzia era mereu surprinzatoare indiferent de nivelul de cunoastere . 

 La final cred ca cel mai important lucru pe care l-am facut a fost sa ne vada ca suntem prezenti printre oameni imbracati in rosu sustinand simbolurile partidului.


%d blogeri au apreciat asta: