Posts Tagged ‘Republica’

Destinul meritocratiei intr-o Romanie foarte penala

29 Martie 2017

Acum inteleg ~de fapt am inteles mai demult dar iata ca s-au desteptat si altii ~ de ce nu reusesc sa penetrez constructiv pozitii politice publice. Clasa politica este formata majoritar din lumpen flora, cosmetizata in indivizi rezonabili. Adica este formata din elemente reactionare, sub-mediocre. Ori cine isi imagineaza ca cei cu educatia finalizata la apelul bocancilor, pe la universitati renumite gen Universitatea Vascauti, Universitatea Pascani, Universitatea Pucioasa, ori chiar Academiile Penitenciar ar accepta, ca cineva sa le eclipseze postamentul cultului personalitatii ?!
Asa totul are o logica. Este ceva normal ca promiscuitatea intelectuala cronicizata din cadrul politicii romanesti sa genereze mari falieri si contradictii violente in societate. S-a ajuns, se vede treaba, ca „hotii de buzunare” din mijloacele de transport in comun sa-si updateze tupeul si aparentele, decizand ca e mai profitabil sa faca bani si avere, erijandu-se in conducatori de gloate. Iar prostimea i-a votat si ii voteaza la foc automat, de-ti vine sa-ti iei lumea in cap cand vezi atata mizerie….
Toti ambuscatii parveniti ai puterii politice, administrative, economice, se securizeaza, inconjurandu-se de parveniti la fel de ambuscati, pentru a bloca impreuna, metastatic, toate locusurile si nisele de evolutie societara, urmand calea meritocratiei. Iar apoi, dupa ce falimenteaza intentionat sau prin nestiinta, corpul tarii, nu uita sa dea vina pe … societate, care nu-i asa, nu-i merita si este ignoranta…
„primus inter pares”
 
PLATON

NATO „arde” si filozoful se piaptana

2 Aprilie 2008

plato.gif

 In mijlocul fierbintelii nemediate de paracetamol, in loc sa ne concentram ca si „cetatenii normali” pe realitate, intrand intr-o indusa si artificiala vrie de informatii despre nimic (nu servesc si nu vor servi poate niciodata interesul omului de rand…), studiem ca prostii gozerii de genul „filozofie politica” din epoca teoriei ideiilor aferenta dialogurilor lui Platon. Si uite ce enormitati scotea omul nostru „din pesteri” la vremea lui:-pentru viata omului sunt posibile doar doua idealuri: unul dupa care scopul ultim al existentei omului este placerea si altul dupa care Binele este scopul suprem al vietii. Între acestea nu exista un drum de mijloc.

-una din trasaturile caracteristice principale ale conceptiei social-politice a acestui filozof este legatura lui strînsa cu învatatura sa etica. Statul este pentru el asemeni omului, iar omul asemeni statului. De aceea omul pote fi perfect din punct de vedere moral doar într-un stat bine organizat. Si invers numai niste cetateni cu adevarat culti, bine educati si virtuosi se pot asocia, formînd un stat, în care domneste ordinea si legea. Scopul statului este de a crea conditii pentru realizarea dreptatii.Oamenii totdeauna îsi merita societatea în care traiesc, fie ea buna sau rea. Statul este întotdeuna asa cum sunt cetatenii lui.Numai filosofii, „barbatii” cu adevarat întelepti trebuie sa se afle la cîrma statului si prima lor datorie este de a-i înlatura pe aventurierii de toata mîna, setosi de putere cu scopul de a o folosi pentru îmbogatirea personala.

-O sursa a raului în stat, dintre cele mai daunatoare, este împartirea cetatenilor unui stat în partide, oricum s-ar denumi acestea. Membrii partidelor se încadreaza în lupta politica doar pentru a acapara puterea si de a o trensforma în sursa de dobîndire a averii. Prin aceasta ei se aseamana cu tîlharii si merita a fi pedepsiti.

-Cînd în societate nu se atrage atentia la formarea barbatilor superiori, conducatorilor bine pregatiti, ea intra în faza sa de declin. Atunci în mod inevitabil la conducere vine clasa gardienilor, care folosesc forta si curajul pentru acapararea puterii. Aceasta este prima treapta a decaderii. Nu întelepciunea, ci vitejia devine principiul organizator al cetatii. Telul ei devine cinstea, bunul cel mai depret, la care poate aspira vitejia. Un asemenea tip de stat, în care domina militarii, se numeste timocratie sau timarhie. Elementul gresit al unei astfel de cetati nu este, bineînteles, vitejia, cere trebuie sa existe si în cetatea cea adevarata, ci locul nepotrivit pe care îl ocupa ea în cetate. Cetatenii încep sa se orienteze unilateral catre acte razboinice, devenind suplimentar setosi de avere. Atunci se produce cel de al doilea declin, mai rau decît primul. Caci atunci cînd si clasa pazitoare va degenera astfel, singurul ei mobil, în locul vietii, va deveni avutia materiala. Atunci în întreaga societate va începe domnia moralei celei de a treia clase, în care stapînesc interesele particulare si pasiunile.

1=


%d blogeri au apreciat asta: