Feedback-ul lui „nu ne vindem tara”

Dintre multitudinea de exemple post 89 care vin sa intareasca autenticitatea si indreptatirea sloganului „nu ne vindem tara” am sa vi-l ofer azi pe cel al clujean emblematicului „Ursus”. Pe un val tamp de excitare si satisfactie s-a vandut cu hei-rup-ul (odata cu restul a 80% din averea nationala si economie) si aceasta fabrica de bere, un adevarat fanion si brand al Clujului. Mai putin important a fost destinatarul, cat rezultatul final. Ei bine „investitorii” nu au reclamat la inceputul achizitiei faptul ca fabrica „este in mijlocul orasului, fara capacitati de dezvoltare extensiva, fara capacitati de  logistica-transport”, toate aceste tare identificandu-le deabia .. acum. Si ce mai tura vura, dintr-o trasatura de condei s-a decis ca un proiect de peste o suta de ani sa fie sacrificat la propriu, prin mutare operational-fizica undeva prin Moldova (Buzau).

Ca acum prin „transluciditate” vedem ca adevaratul interes al parsivilor de „investitori” straini a fost exclusiv unul egotic, mai exact capacitatea de a genera pe termen scurt profit prin valorificari imobiliare sau/si deseuri (ca la fier vechi vor ajunge instalatiile de inox), afectandu-i exact in basca de wellbeing-ul si interesul comunitatilor locale. De fapt majoritatea „investitiilor prin preluare” a capacitatilor foste socialiste, chiar daca aparent straine si cu probitate, aveau in spate gushteri si interese ascunse, cat se poate de zonale. Si asa ne-am dat toata averea nationala pe nimic, ramanand azi cu praful de pe toba si imbracati in kilotzi de tabla, si aia rupti in fund. 

 

In acest context nu pot sa nu amintesc de „scaparea” ipochimenului FeMeIst Dominique Strauss-Kahn, ce a bagat si Romania in categoria de iminenta intrare in incapacitate de plata, pe fond tot un interes oneros pe seama sclavilor de genul nostru. Si anume ce target credeti ca avea respectivul in urma acestui gest? Pai sa zicem ca se stia ca Romania este in etapa de a initializa un nou imprumut pentru echilibrarea balantei de plati, automat proiectand-o prin neincrederea pietei intr-un palier mult mai dezavantajos de comisioane si dobanzi (profitul mergand la banci, deci in final la end-user-ul ..FMI).

Apoi se stie ca Romania a fost acuzata repetat, NEPUBLIC, de tupeul de a pastra in portofoliul propriu de administrare, perlele coroanei si anume industria energetica (hidrocentrale, termocentrale, atomocentrale, cai de transport electro, industria extractiva de resurse energetice, altele decat petrolul). De fapt aici este cheia mutrelor ce ni le fac azi Franta, Olanda, mai nou US-ul si altii, vis a vis de Schengen, de eliminarea vizelor, etc. E un soi de batut shaua sa priceapa martoaga de Romania, dar animalul pas sa priceapa… Ei atunci „nu-i ninik” au zis dj-ii mondiali.. Avem timp berechet! Romania poate astepta pana la calendele grecesti finalitatea tranzitiei catre tot si toate…

„unul dintre egali”

PLATON