Declaratie de Presa – 08.06.17

Dezavuez public in cei mai gravi termeni, ofensiva demagogiei si politicianismului din Romania. Astfel societate civila, mediul academic universitar, masele de cetateni, la care ma raliez si eu din postura de doctor in stiinte medicale (in domeniul sigurantei alimentare – USAMV), de formator de opinie in cadrul societatii civile (administratorul Think-Tank-ului C.R.P.S. – centru de gandire avansata) si nu in ultimul rand, de cel de membru fondator al Partidului proROMANIA, reclamam indignati faptul ca d-ul Sorin Cîmpeanu, rectorul Universitatii de Agronomie, presedintele ales al celei mai mari organizatii academice internationale si Presedinte al Consiliului National al Rectorilor din România a fost exclus de catre ALDE din Comisia de Învatamânt a Camerei Deputatilor.

Domnilor si doamnelor, ajunge cu impostura si critica elitismului autentic, de pe pozitii de sub-mediocritate ! Unde vreti sa duceti tara asta, daca va negati in continuare varfurile gandirii ? In aceasta ordine de idei invit toti cetatenii onesti ai acestei tari, sa se alature unei initiative de prezervare a ceea ce mai are si a ramas bun (-bine) in tara asta.

SorinPLATON PhD

(acest material a fost oferit tuturor adreselor de contact mass-media romanesti)

~ Josnic autor ~ Ieftina concluzie ~ Penibila atitudine ~

Incredibil ce mi-a fost dat zilele trecute sa citesc despre Cluj-Napoca. Cititi prima data efuziunile pestilentiale din link, iar apoi pozitia mea si cred ca si a multor concitadini.

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/clujul-fictiune-ambuteiata-1_5934e4cc5ab6550cb8cb4f0b/index.html

 

Facand abstractie ca doar din ’89 sunt clujean, cred totusi sunt capabil sa produc o analiza de referinta in problema. Ei bine, spre deosebire de majoritatea aglomerarilor urbane romanesti, Cluj-Napoca este printre putinele autentice si valide in demersul lor. Efectiv ai senzatia ca toti cetatenii orasului sunt parte constitutiva esentiala intr-o retea ce culmineaza ca un bloc unitar, in intreaga societate zonala.

 

Mai toti cetatenii sai trateaza orasul ca pe o proprietate personala, in sensul bun al cuvantului. Pornind de la normele de igiena si curatenie, in care mai nimeni nu arunca deseuri pe jos ci in cosuri (poti recunoaste ne-clujenii prin faptul ca arunca mizerii pe jos, din postura pietonala sau ambarcata auto), dimineata autoutilitarele avand relativ putin de curatat, si pana la norme elementare de civilizatie, cu neclaxonat chiar si in mijlocul ambuteiajelor auto, cu tonalitati verbale joase in public, cu coduri vestimentare si de igiena personala de bon ton, totul duce la ideea ca tuturor clujenilor le pasa de ei si de noi, de aparentele si fondul civilizatie noastre auto-formate.

 

Nimeni nu face insa caz de implicarea sa voluntara sau involuntara in viata cetatii. Totul curge molcom si autentic. Festivalurile culturale, sportive ori academice se impletesc fidel cu normalitatea vietii de zi cu zi. Majoritatea cetatenilor se ingrijesc de orasul lor ca de propria lor persoana. Sportivi amatori la orice ora din zi si noapte prin parcuri si strazi, biciclisti disciplinati ce curg pe benzi dedicate prin toate cartierele, iubitori de caini de rasa, ce si-i plimba cu saculet antifecale asupra lor, s.a.m.d.

 

In linii mari Clujul a devenit si este un organism cibernetic (autoreglabil) viu, mai presus de interese politice, nationaliste, fundamentaliste, ori gregare de indiferent ce sorginte, cat mai degraba unul cosmopolit, multietnic-multinational, elitist si boem. Un oras in care simti iubirea si dorinta de viata, chiar si „la comun”, a cetatenilor sai. Asadar nu se pot compara prea mult din aceasta perspectiva, celelalte orase a Romaniei cu orasul Cluj, indiferent de invidiile micimane manifestate…

Evident ca nu e totul roz, ca situatia e perfectibila, dar ne-o asumam cu totii si incercam tot cu totii sa o rezolvam, in cauza interesului comun. Orasul este din pacate sau fericire, unul medieval, cu strazi inguste, ce a devenit victima propriului succes, fiecare familie avand datorita nivelului mediu foarte inalt de trai, mai multe autoturisme, fiecare turist neorganizat venind (majoritatea) pe cai auto, fiecare navetist din zonele invecinate, trebuind sa treaca zilnic cu stoicism peste orele de varf al ducerii la scoli, la facultati, la locuri de munca si viceversa. Dar lucram la asta si avem in studiu strazi si intersectii suspendate, linii de metrou, linie aeriana de teleferic turistic, strapungeri de tuneluri subterane, mariri exponentiale aeroportuare, clustere de transport multimodal.

La fel avem in studiu si implementare cresterea durabila si ecologica a atmosferei citadine (referire la calitatea aerului si mediului), cu accent pe electrificarea mijloacelor de transport in comun sau privat, pe educatia la toate nivelurile. Ca sa nu mai vorbim ca ne dorim sa devenim primul oras romanesc „al cunoasterii”, ca parte a „societatii tehnologiilor cunoasterii”,  trenduri ce toata lumea de pe mapamond incearca sa le implementeze in zonele lor.

 

In schimb majoritatea locuitorilor celorlalte orase romanesti aleg sa isi critice mai mult sau mai putin venal, propriile urbe. Vedeti numai bucurestenii ce zic despre oraselul lor. Si nu ma refer aici, studiat si marketat pe netosfera, cat oamenii din teren. Efectiv sunt exasperati de nesimtirea metropolitana din jur, in definitiv de slaba calitate a cetatenilor proprii, constituenti. Ca sa nu mai spun, ca personal, nu vad diferente revolutionare si notabile fata de capitala anului 1990; acelasi gri murdar predominant, aceleasi miasme, aceleasi ruine, eventual intesate ici si colo, cu eflorescente imobiliare de parvenitism, etc.; Niciun trend, nicio regula, nicio civilizatie, dar din plin venalitate …si atentie pe capra noastra…

 

La fel si cu restul „metropolelor” tarii, in care in afara de centrele civice cu gard vopsit, au la liber in spate, leoparzi, da si aia cat se poate de jigariti. Si asta ca sa nu mai spunem ca toata resursa umana de calitate a tarii, afluieste catre Cluj, o mare parte din masinile ce le vezi ca merg dimineata catre servicii si birouri, avand numere de inmatriculare din toata tara.

 

Asa ca va invit iubiti colegi de tara, sa ne iubiti si sa ne tratati ca atare, pe noi Clujul si clujenii, si asta pentru ca va aducem la schimb stima si onoare, si nu rusine si penitenta, cum inghitim de regula noi, in numele vostru…

 

Hai totusi sa vedem ce ne uneste si ne imputereste si sa lasam deoparte impartirea raului si nimicului (daca va este bine si vreti sa va fie si in continuare bine cu noi). Oricum intr-un interval de timp mediu, predictibil, Clujul va prelua conducerea acestei tari, ca eventual sa va scape de propriile frustrari si de proastele voastre maniere si administrari. Acum facem repetitia generala locala, pentru cand va trebui sa va conducem spre propriul progres. Planurile noastre sunt etapizate si se desfasora pe principiul picaturii chinezesti, dar cel mai important este ca (majoritar) toti clujenii suntem si actionam, ca unul…

Hai noroc mai baieti si fete… !

„primus inter pares”

PLATON

Cacealmaua cresterilor de salarii si pensii

Toata tevatura cresterilor de salarii si pensii este de fapt o mare cacealma. O operatiune de marketing politic, de public relations daca vreti, si nimic mai mult. De la bun inceput avizatii si-au putut da seama de nerealismul si nesustenabilitatea cresterilor de progresie geometrica propuse. Ba mai mult, nu numai ca dupa ce se va trage linia, marea majoritate a oamenilor muncii nu vor ramane in mana cu cine stie ce firfirei in plus, dar posibil sa ramana si fara de ce au deja ca drept dobandit, pana in acest moment.

Pai ia sa facem un calcul; mai ieri daca euroiu’ era 4,45, la un salar standard net de 5000 de lei paralei, puteai achizitiona 1123,6 euro; dar daca azi euroiu’ a ajuns la un curs de schimb oficial de 4,57, vom mai putea cumpara doar 1094,1 euro, adica mai putin cu 29,5 euro (~130 de ron); si asta retineti, ca fara inca sa se fi produs cresterile de salarii si pensii profetite, adica indirect sa se dea drumul la tiparnita banilor fara acoperire si apoi a inflatiei logice, in lipsa unei acoperiri reale in buget.

Curat murdar adica, cum ar zice personajele „mitice” Caragialesti. Se dovedeste pana la urma ca alianta guvernanta, de conjunctura putem spune, dintre PSD si ALDE, devine tot mai mult un cuplu de comici si saltinbanci vestiti. Vorbe, vorbe si iar vorbe. Nimic concret si bun pana acum decat eventual zazanie cu lidershipul EU, eventual zavistie intre clasele sociale din Romania. A, si sa nu uit.. Totusi e de remarcat ca un „plus”, sa nu se zica ca nu au facut chiar nimic, atacul fulminant si devastator asupra justitiei si institutiilor de forta, probabil in scop de intimidare a acestora, pentru salvarea liderilor acestor partide, fiind deja legendate penalitatea acestora.

In concluzie traim vremurile lui Parlea Voda, cand ne vom bucura daca vom ajunge sa mancam macar rabdari prajite, eventual sa suspinam pentru „ce bine ar fi, daca ar fi bine”. Asa ca tineti-i in continuare in brate pe ambuscatii din genul loazelor Tariceanu & Co, s-apoi veti vedea in ce fundatura istorica veti ajunge. Nicio investitie si numai consum, adica faliment curat.

Falimeeent Mitica !…

 

„primus inter pares”

PLATON

„Vaccin – Vaccinare” pe intelesul tau

Problema vaccinarii, sau mai bine zis, a nevaccinarii populatiilor expuse, devine stringenta. In calitate de darwinist am sa va aduc la cunostinta creationistilor fundamentalisti, ca doar descoperirea si folosirea pe scara larga a vaccinarii si antibioticelor a facut ca azi omul sa fie, sau sa ramana in varful lantului trofic.

 

In acest mod, murind mai putin in lupta antagonica pentru existenta cu alte specii (vezi virusurile si bacteriile), populatia pamantului a ajuns la imensa suma de 7 miliarde. Cu alte cuvinte omul s-a auto-extras din legile si lupta selectiei naturale, cunoscuta altfel si sub numele de „legea junglei”.

 

Sa incercam totusi sa ne aducem aminte episoadele marilor pandemii de ciuma, de holera, de antrax, de variola, s.a.m.d.. Ia vedeti cum reflecta istoria scrisa acele momente fatidice. Oare de ce credeti ca le asociau apocalipsei si sfarsitului repetat al lumii?..

 

Dar memoria populatiilor e scurta si mulata pe interes. Daca interesul spune sa se cumpere alt produs farmaceutic, daca interesul spune ca masa de populatii drebuie drastic redusa, ori mai stiu eu ce altceva, bagand bani in promovare si manipulare, transformand albul in negru, binele in rau, musai ca si vaccinarii sa i se bage azi de vini iluzorii.

 

Evident ca exista si minus variantele, cu loturi de vaccinuri defecte din diverse cauze aleatorii, pornind de la cultura germenului si fabricatiei si pana la manipularea neconforma, acestea putand da in feed-back fie reactii secundare, fie efecte sub-vaccinale neimunizatoare, daca nu chiar reactii de toxice si alergice de respingere. Dar aici vorbim de cazuri izolate, de o minoritate afectata (de altfel cea mai vocala), raportata la beneficiile de sananatate inregistrate la majoritatea tacuta.

 

Ca si solutii pentru iesirea din acest impas: (Dragnea, fii atent, nu te mai scobi in nas ..!) :

1. Propun o lege de obligare a tuturor cetatenilor sa-si faca vaccinarile obligatorii si orice victima rezultata din refuzul vaccinarii obligatorii sa genereze un caz penal de omor prin imprudenta.

2. Propun ca orice victima rezultata in urma vaccinarii cu malpraxis (fabricari, recomandari, manipulari, administrari defectuoase) sa genereze tot un caz penal de omor.

 

2. Propun ca orice victima rezultata in urma vaccinarii cu malpraxis (fabricari, recomandari, manipulari, administrari defectuoase) sa genereze tot un caz penal de omor.

 

Si apoi mai vedem noi „ca ce si ca cum” sta treaba….

PLATON

„master of word”

 

Paste Fericit ~ Happy Easter

Trilogia Pascala ~ Easter Trilogy

Rastignirea ~ Crucifixion

Coborarea ~ Descent

Inaltarea ~ Raising

„primus inter pares”

PLATON

Destinul meritocratiei intr-o Romanie foarte penala

Acum inteleg ~de fapt am inteles mai demult dar iata ca s-au desteptat si altii ~ de ce nu reusesc sa penetrez constructiv pozitii politice publice. Clasa politica este formata majoritar din lumpen flora, cosmetizata in indivizi rezonabili. Adica este formata din elemente reactionare, sub-mediocre. Ori cine isi imagineaza ca cei cu educatia finalizata la apelul bocancilor, pe la universitati renumite gen Universitatea Vascauti, Universitatea Pascani, Universitatea Pucioasa, ori chiar Academiile Penitenciar ar accepta, ca cineva sa le eclipseze postamentul cultului personalitatii ?!…

Asa totul are o logica. Este ceva normal ca promiscuitatea intelectuala cronicizata din cadrul politicii romanesti sa genereze mari falieri si contradictii violente in societate. S-a ajuns, se vede treaba, ca „hotii de buzunare” din mijloacele de transport in comun sa-si updateze tupeul si aparentele, decizand ca e mai profitabil sa faca bani si avere, erijandu-se in conducatori de gloate. Iar prostimea i-a votat si ii voteaza la foc automat, de-ti vine sa-ti iei lumea in cap cand vezi atata mizerie….

Toti ambuscatii parveniti ai puterii politice, administrative, economice, se securizeaza, inconjurandu-se de parveniti la fel de ambuscati, pentru a bloca impreuna, metastatic, toate locusurile si nisele de evolutie societara, urmand calea meritocratiei. Iar apoi, dupa ce falimenteaza intentionat sau prin nestiinta, corpul tarii, nu uita sa dea vina pe … societate, care nu-i asa, nu-i merita si este ignoranta…

„primus inter pares”

 

PLATON

Lapidarea lui Daniel Constantin

Incercand sa raman obiectiv, lui Daniel Constantin consider ca i se face azi o mare nedreptate. Un profil de om dezirabil, molcom dar totusi persistent, care s-a achitat decent de obligatii profesionale ori civice. Multi au spus ca a fost cel mai eficient ministru al agriculturii, acest lucru „tragandu-i-se” cred si din formatia sa de fost manager prin APIA. Asa ca subventiile, cea mai mare problema in agricultura, erau primite la timp, marile proiecte nationale gen refacerea infrastructurii de irigatii, ori micro-proiectele antreprenoriale regionale, cunoscusera un veritabil boom de dezvoltare. Beneficiarii pot confirma. Cred ca nu exista asociatie cu profil agro ce sa nu aiba un cuvant bun de spus despre dansul.

Ca sa ajunga insa intr-o postura politica a fost nevoit sa faca pactul cu diavolul, adica cu clasa politica romaneasca. Daca initial a fost recrutat si promovat de Dan Voiculescu si cred ca de bun ce era, nu de prost sau rau, ulterior si-a dezvoltat cariera in politica exclusiv pe baza propriilor calitati. Totusi absolut nimeni nu-l poate acuza pe Daniel Constantin ca ar fi fost un profitor, un corupt, un meschin. Poate nu a fost si nu este un perfect, pentru ca perfectii sunt doar in Biblie si ceruri, dar mai mult ca sigur ca a depus eforturi de a arata ca politica nu inseamna doar banditisme si inginerii financiare. Chiar si-a vazut de drum si de respectarea obligatiilor contractuale.

Azi, acest om este pe cale sa fie reprimat dur. Si de ce oare ? De cine oare ? Cine sa fie omul si forul indreptatit sa ridice piatra pentru lapidare lui ? Cine sunt monumentele de integritate care ar avea dreptul moral sa conteste un nou mod de a face politica ? Pentru ca da, Constantin, ca si Ciolos mai tarziu, ori altii pe care nu-i amintesc, au fost si sunt un prim exemplu de tehnocratie autentica si valida, de ce anume inseamna omul potrivit la locul potrivit, de omul cu bun simt ce-si respecta cuvantul si cetatenii reprezentati, poate mai mult decat propria persoana.

Nu am nicio relatie personala cu acest om, cunoscandu-l doar conjunctural, insa pe baza experientelor mele de viata si de formare profesionala, ocupandu-ma stadial si de head hunting, am devenit in timp capabil sa vad mai mult decat aparenta ori informatia searbada de Curiculum Vitae. Si asa am ajuns sa-l cred genul de om ce-l recrutezi cand vrei sa te bazezi pe competente, pe seriozitate si predictibilitate, in tot ceea ce-i dai sa construiasca, sau sa administreze.

Ca sa rezum, este greu de inteles activitatea sinucigasa a clasei politice romanesti, care in loc sa se deschida si sa se inoiasca prin astfel de profiluri proaspete, prefera promiscuitatea mediocritatii si parsivitatii demagogiei de tip neo-fanariot. Pacat de sansa ce se pierde. Marginalizand si diabolizand oameni ca si Daniel Constantin, de fapt ne marginalizam si ne condamnam ~fara sa intelegem, ca poate suntem naivi~ propriul destin.
Iar ce am scris se refera si la cei din preajma acestui om, pentru ca toti sunt una. Asa ca tu tara, alege !! Vrei sa o continui cu minciuna calduta si falimentara, sau vrei sa-ti iei destinul, oricat de incomod, dar onorabil, in propriile maini ?!..

Nu e corect ce se intampla in tara asta, dar ce mai e corect in tara asta ? Dar ce mai inseamna cuvantul corect, azi, ca poate nu vorbim de acelasi lucru ?!…

„primus inter pares”

PLATON

Asta-i chestia cu terorismul …

Cum spuneam in mai multe randuri, terorismul, inclusiv cel islamic, nu-l poti aborda simplist pe principiul actiune-reactiune. Nu asa il poti intelege pentru al dezamorsa.

Fara sa intru in detalii, ca sa nu ma repet, plus ca-mi repugna argumentatii docte sforaitoare, pentru generarea unei posibil la fel de sordide concluzii, ca si la „amatori”, fenomenul este gresit asociat unor paternuri de nationalitate, religie, pozitie sociala.

De fapt „oameni normali” azi, ca prin minune pot deveni „anormali” maine si atunci ce ne scapa? Care anume ar putea fi numitorul comun, daca, excluzand abuzurile manipulatorii, terorismul nu poate avea o cauza foarte clar definita ?

Imi permit atunci sa avansez supozitia ca oricine de pe acest pamant, constient de sine, constient de faptul ca fiind om e mai mult decat un simplu numar de gestiune, isi permite „luxul” sa isi proiecteze idealuri, vise, intr-un cuvant sa emita sperante.

Ei bine, societatile „asezate”, de fapt se aseaza prin nivelare, prin ocuparea tuturor locusurilor. Se blocheaza pana si nisele de evolutie-progres, totul fiind descoperit, cartat, organizat, uniformizat. Dar in aceste conditii, in timp ce fiecare om se simte cel mai nemapomenit lucru intamplat pe pamant (si poate pe buna dreptate, acesta fiind primul si singurul erou al vietii ce o traieste), se va produce un foarte grav dezichilibru umoral si apoi fizic, cand respectivul va constientiza ca de fapt traieste intr-o cusca virtuala; Cand va constientiza ca de fapt libertatea e numai un slogan si nimic mai mult.

Libertatea sa ce, cand totul este detinut de alte persoane si foruri ? Libertatea sa ce, cand pana si a visa este reglementat ? Libertatea sa ce, cand iti dai seama ca de fapt esti inconjurat si nu ai nicio cale reala de evadare?..

Ei bine in atari conditii apar contestatarii establismentului. Cei mai nevricosi aleg manifestari asociale soft, gen imbracaminti si purtari distonante, limbaje si atitudini licentioase, manifestari de tip #rezist sau alte mini-anarhisme. Dar cei ce se simt mai curajosi ori poate sunt maximal de frustrati incat sa-si depaseasca limitarile spiritului de auto-conservare, aleg variante mai hard de „exprimare”, gen personificarea raului vietii lor in institutii, regimuri, culturi, etc, pe care decid apoi fetisizant le transforma in tinte fizice.

Asadar nu poti acuza o religie, decat ca poate favorizeaza inter-relatia si trainingul ulterior. Dar nu o poti acuza ca si cauza generatoare a germenului „raului”. Societatea in schimb o poti acuza de asta. Si mai ales societatea occidentala, dupa cum am spus, foarte nivelanta si ne  fair-play prin polarizarea economica cel putin.

In concluzie sa cauti teroristi dupa un patern religios este o pierdere de vreme, tot timpul autoritatile fiind apoi surprinse de fenomenul „lupilor singuratici”. Lupi singuratici care de fapt sunt ceea ce spun eu…

Oricine si oricand se poate califica si erupe drept terorist. Asa ca depinde de administrarea statului global, de a crea cai de dezangajare a tensiunii, de permisie pentru planuri de viitor. Imi permit si un slogan: „Nu ucideti speranta, pentru ca asa, speranta tranformata in deznadejde, va va ucide la randul sau”…

„primus inter pares”

PLATON

Democratie originala, intr-o tara mult prea originala

Ca sa se dumireasca astia ce gandesc prezentul si viitorul tarii, exista o nevoie acuta de aflat ce asteptari are cetateanul. Votati o varianta (sau mai multe) si veti vedea si dvs. instantaneu rezultatele.

Multumiri !

De facto Rusia e number 1 …

Da. FSB-ul (fost KGB), insinuant si prin politica pasilor marunti, se vede treaba ca a reusit sa penetreze varful puterii din USA. Iar daca au facut acest lucru la nivel oficialului, a imaginii publice, a puterii formale maxime, va imaginati ce ravagii or fi facut pe terenurile nevazute de lupta. Eu cred ca USA , NATO si UE la ora asta sunt svaiter.

Dupa cum spuneam in articole anterioare, Rusia s-a comportat (agresiv) in ultimul timp ca si cum se bazeaza pe ceva (analize, situatii, informatii despre proceduri si conduite de raspuns, etc). Rusia a ocupat Crimeea si face ce face azi pentru ca poate stie ca nu i se poate opune nimic, sau ceea ce ii este destinat de a se opune este cu totul nesemnificativ.

Asa ca degeaba facem noi cu yankeii nu stiu cate aplicatii militare prin poligoanele patriei, cand mensevicii din est stiu fiecare pas si glont de manevra ce se va trage. Mai bine ne vedem cu totii de treaba, si ne prefacem ca nu se intampla si ca nu intelegem nimic (adica o alta traducere a „corectitudinii politice” europene).

„primus inter pares”

 

PLATON

Pioni sau nebuni, in sahul zonei ?

Poate ar fi timpul odata si odata sa incetam sa mai fim curve, adica si cu, si cu… Nu putem fi si cu capra americana dar si cu varza imperialismului rusesc, decat daca avem mari deficite la caracter. Toata tevatura asta cu inlocuirea de procurori generali, cu propuneri candide de resetari relatii cu vecini impertinenti si agresivi, cedari in masa in favoarea unor monopoluri si industrii vestice, interfete a razboiului hibrid estic, denota ca Romania se afla intr-un plin plin conflict nedeclarat.

Reducand totul la un numitor comun, se pune problema cu ce se alege cetateanul simplu din acesta viermuiala si ruleta ruseasca ? Ei bine, brokerii „rusienilor” de putere din Romania, au sesizat mai repede acest aspect, inundand piata cu valuri de cresteri de venituri salariale si pensii, sub masca unei imperative necesitati de egalizare a nivelului de trai local cu cel comunitar. Toate acestea au fost proiectate pentru a fi lasati in pace ca pe la spate sa poata apoi sa destabilizeze esafodajul de putere construit pe know-how-ul yankeu.

 

Din pacate PR-ul Rusiei si a lobistilor acesteia din cadrul administratiei Romaniei sunt gigantic de eficiente. Plus ca sunt intr-o ofensiva permanenta, partea cealalta fiind obligata mai mult la reactii de combatere si mai putin la una de constructie. Totusi nu inteleg de ce intreaga societate parca sta intr-o stare de hipnoza colectiva. Oare suntem supusi si unui tratament psihotronic adjuvant, stiind ca Rusia este campioana mai de demult la din astea? Nu aveti senzatia ca de multe ori va treziti cu concluzii contra naturii si pe care nu intelegeti cum le-ati obtinut ?

Revin si spun ca cel mai important pion in schema este noul proletariat. Cine controleaza pietele civice din Romania va controlo directia in care ne vom indrepta pentru mult timp.

primus inter pares

 

PLATON

„Vremurile de apoi”, cand inflatia rapune pulimea votanta …

Exact cum am aproximat, pentru ca nu aveau intentia serioasa (decat poate una formala, de imagine) si nici nu aveau de unde sa creasca veniturile populatiei, dupa ce au adus din 89 tara in catastrofa, clasa politica tocmai a chitibusarit pe la spatele cursului leului, lasand-ul cica sa flucteze „liber”. Evident ca ordinul telefonat, adaugat la tensiunile de neperformanta mai vechi (atat de dibaci ascunse pana azi de Isarescu sub presh, manca-l-ar tata) nu au cum sa nu duca valoarea banilor, decat in jos. Adica daca ai luat „n” lei in plus in urma demagogiei politice, acum poate (mascat) vei da „n+n” lei inapoi, prin inflatia provocata deliberat.

Dar ce conteaza este ca toata lumea (idioata) va fi multumita; unii raman cu iluzia satisfactiei promise si adeverite (chiar daca pe forma), iar altii se vad exonerati de sabia damocles-iana de pe capetele propriilor angajamente. Altfel nu vad de ce regimul ar fi declarat atat de senin, ca nu va depasi in acest an marja de 3% deficit bugetar….

Ei bine, „pulimea” n-are timp de subterfugii de astea, Las’ „ca-o tinem ocupata” cu circ pe la televiziuni si piete „libere”, si da-de uita si de foame….

„primus inter pares”

 

PLATON

Veacul incercarii incepe intotdeauna de maine

Inteleg de la unii sau de la altii dintre „apropiati”, ca efectiv le este groaza sa dea like la productiile mele intelectual – militantiste din FB & blog, desi „cu mare greu” se abtin. Cica nu le da bine la CV sa se afle in „decor” (..”sistem”..) ca ii dau credibilitate si dreptate lui Platon, dar totusi se juruie ca imi ofera tot suportu’. Pe de alta parte, vin pe ascuns si spasiti la mine, la gandul ca cine stie, poate ca si-n anii 30, ai mai batuti de soarta, neverosimil si peste noapte vor ajunge ipotetic sa darame din nou „regula firii”, buturuga mica rasturnand capital de data asta, mertanul (caruta) mare. Si atunci ce se va intampla, si-ar zice ei in sufletul tremurand, cand pentru supravietuire fizica, „gurile lor va trebui totusi sa mananca ceva”? In logica „bunului” obicei neaos, evident ca de fapt ar urmari doar sa-si asigure un vital acces atat la capra, cat si la varza, mai ales daca, dupa o ipotetica „viitoare insurectie tip 23 August 1944”, teatral vor veni machiati in pulovere petre-roman-iste, pozand in pozitii de maximi sustinatori & revolutionari pe micile ecrane…

 

Ce sa mai zic atunci. E ok si asa. Doar ca eu din nou spun ca nu sunt nici ipocrit si nici fals. Diferenta ar fi ca incerc sa aflu media adevarului, pe care apoi il impachetez in tzipla (in capitalism, numai ambalajul vinde produsul) si-l promovez 100% publicului tinta (interlocutorii mei) de la baza piramidei lui Maslow, spre deosebire de internationalismul proletar de demult, ce in subsidiar promova mascat, mai mult interesele imperialismului rusesc. Asadar fac acest lucru dintr-o pornire interioara care nu mi-o pot explica logic, chiar daca toti „binevoitorii” imi spun ca le fac de fapt contra intereselor mele „mercantile”…. si ca daca nu le-as face, sigur „departe as fii”… Dar ce noroc ca inca nu am fost pervertit, zic eu, si pot sa ma ghidez in continuare dupa principii inascute sau deprinse in actul de educatie, pentru a naviga parca teleghidat, in aceasta mare pestilential-sulfuroasa.

 

Asa ca ce ti-e si cu destinul asta ? Nu ar fi mai ok sa fac cum fac majoritatea romanilor, adica tot posibilul „sa traiasca maxim de bine” si „sa-i doara in cot de toti si toate” ?… Dvs. ce ziceti ?…

 

Sper sincer ca nu sunteti doar „spasiti”..

„primus inter pares”

PLATON

For Occident the real target is China, not Russia !

Adevaratul pericol pentru pacea si stabilitate mondiala este China. In timp ce Rusia joaca foarte mult la nivel cabotin, doar pentru a salva aparentele si a-si menaja orgoliile de fosti imperiali in fata propriilor cetateni, China joaca in tacere la rupere, malefic, puternic, in subidiar si pe fond. As putea asemui China cu un musuroi gigant de furnici ucigase. Foarte multi soldati fanatizati la dispozitia „reginei”; foarte multe resurse logistice, construite in decade de acumulari in progresie geometrica; foarte multe frustrari si emotii fundamentate pe superioritatea zen a dragonului (simbolul ideatic al Chinei), in raport cu oricine altcineva.

China s-a folosit si se foloseste de toata lumea pe post de unelte in a-si atinge scopurile de preamarire. Au „domesticit” economia (centrul vital al) Americii de Nord, inundand-o cu valuri de resurse financiare ce sa balanseze deficite sau credite tip sub-prime. Apoi au amagit Rusia sa intre intr-o asociere strategica globala, finantandu-i complexul militaro-industrial, cat sa puna mana pe licentele lor high-tech. Acum incearca sa penetreze si Europa pe usa din spate, folosidu-se de infantilitatea si indisciplina unor state din estul european, tot in directia acapararii si dezorganizarii pietelor de productie si desfacere. In paralel, nemaivand rabdarea strategiei „pas cu pas” si a „picaturii chinezesti”, deja comit greseli strategice, afisandu-si grosier adevaratele tinte de preamarire in regiunea Asiei de Sud Est…

Nevoia de spatiu vital, pentru a-si hrani miliardul de termite sinice, ii va impinge in curand la acte de agresivitate iesite din comun. Iar in aceasta perspectiva lumea civilizata trebuie sa se puna ACUM la masa verde, sa se inteleaga si sa se organizeze. Solutia este o alianta globala NATO – Rusia, ca un preambul a unei viitoare corporatii planetare deschisa explorarii si cuceririi de locatii din … cosmos (dar acest subiect, poate cu alta ocazie, daca consider ca audienta este pregatita pentru asa ceva..).

China nu are valente occidentale, Rusia in schimb, da. China de fapt uraste hormonal dominatia occidentala si-i doreste distrugerea, in timp ce Rusia nu doreste distrugerea occidentului, cat subjugarea acestuia intr-o forma sau alta. Asadar in masura in care se va gasi o solutie negociata de acomodare simultana a doua sabii intr-o teaca (Occident & Rusia), se va gasi si solutia dominatiei globale de iure si facto, pe vecie as putea spune…

Post Scriptum: Vedeti ca toate programele software de actualitate gen Corel, Adobe, Windows, Cad, etc., extraordinar de scumpe la producatori, dar puse cu atata generozitate la mod gratuit (crack-uit) pe site-uri de torente, de catre chinezi, au ca unic scop infiltrarea masiva a tuturor casele europenilor, pentru a putea sa fim studiati si spionati la microscop pe indelete, implicit pentru a ne putea gasi punctele slabe ale resursei umane si ale societatii. Cu alte cuvinte dusmanii sunt adand infitrati in mijlocul nostru si asteapta doar pasul nostru gresit, pentru a ne ataca mortal.

PLATON

„primus inter pares”

Pas cu pas spre statutul de penibili ai planetei

De ani de zile am indemnat in diferite medii si cercuri de putere ca este imperios necesar sa ne inarmam, sa nu mai depindem cat de cat de nimeni, ba mai mult, sa ne conferim asa dreptul de a avea opinie ascultata in sfera geopoliticului. Si ce am obtinut ? Zambete condescente, superioare, chiar zeflemitoare, ca ce stiu eu si apropiatii mei, ca de fapt „ei” stiu mai bine cu ce se mananca politica mare.

Ei bine, culmea, din nou s-a ajuns la predictiile mele. Suntem ajunsi intr-un moment de mare cumpana, iar noi ca tara, ca intotdeauna in istorie, suntem surprinsi cu kilotii de tabla in vine. Am ramas jenantii si asistatii lumii, cu 6 avioane operationale, cand ne-ar trebui 600.

Atunci am luat o initiativa prin ThinkTANK-ul C.R.P.S. de a produce o lege in directia donatiilor private, in favoarea inarmarii Romaniei. Nu spun, ca dupa ce a lucrat ceva luni un colectiv la aceasta, dupa ce am introdus-o prin lobby si comisiile de aparare, spre studiu in Parlament, grupurile de presiune aflate poate pe statul de plata „lobbist” a Estului salbatic, au facut tot posibilul pentru diabolizarea si respingerea proiectului, pe mana acoperitilor din presa de Bucuresti.

Asa ca de ce sa finantam noi industria de aparare Romaneasca, de ce sa cumparam sau sa experimenta tehnologii militare de varf in interes national… Nu „e mai simplu”. ca si acum, sa ne punem problema „echivocului” in posturi diplomatice, adica curvasaria si baletul imoral ce l-am facut tot timpul, fara dram de demnitate?!

Mari nenorociti avem pe micile ecrane, ce ne conduc tara, dar nu-i credeam atat de anti-Romania. Si uite asa ni se asigura din nou pozitia de mucles, de muie din genunchi si cu privirea in jos, daca din 89 si pana acum am finantat doar belfereala parvenitilor si a corporatiilor globale, lasand tara de izbeliste. Am incercat si sa intru in suvoiul politicii, dar au avut grija electorii sa-si aleaga pe ai de le dau tain, scuipand pe aia de vorbesc de perpetuarea patriei.

 „primus inter pares”

PLATON

La 10 ani de (m)UE …

10 ani de la „admiterea noastra fara loc” in UiE. Mult, putin, bine, rau, nu stiu . Sigur ca aveam nevoie de acest gest pe post de placebo, in activitatea noastra de reconfigurare psiho-emotiva dupa ani si secole de impilare. In schimb eu cred ca am scapat de dracu’ si am dat de tatica-sau. Dar din pacate jugul din fier ruginit bolsevic ne-a fost inlocuit cu unul, e adevarat mai elegant, de inox, care din loc in loc e acoperit cu catifea raiata…

Ne bagam azi de vina ca n-avem infrastructura, ca n-avem industrie, agricultura si implicit n-avem un nivel mediu de trai, decent. Da de unde sa le avem, daca toata plus valoarea natiunii pleaca spre Poarta neo-Otomana de la Brussels (apropo, asta stiind si ca azi maine, acolo sunt mai multi islamici decat crestini), finantandu-le belfereala si obrazul subtire de nobili ratati, iar in schimb primind maruntis, eventual praful de pe toba, dar musai insotite de n-shpe mii de conditii si proceduri de folosire-calificare, proiectate tocmai in scopul imposibilizarii noastre in a le utiliza…

 

Deci cu ce ne-am ales dupa 10 ani decat cu jind, cu ideea parvenirii prin visul americano-european, cu individualism egotic feroce, cu alienarea noastra spirituala si morala ? Cu ce ? Aud ? Romania cu mici exceptii este in continuare gri-murdar si trista. Apoi ce s-a modernizat s-a produs majoritar prin eforturi locale, fentand zapcii europeni, si nu prin efort comunitar propriuzis. De fapt efortul EU comunitar s-a concentrat subtil in a-si distruge total concurenta productiva din Romania (ca si-n alte tari din zona de altfel), facandu-ne la pachet niste asistati sociali, dependenti de oasele si resturile ce le arunca superior de pe mesele ospetelor lor decadente…

Frumos, n-am ce zice… Dar eu propun sa reevaluam chiar si cinic, nevoia noastra de a fi legati de vreun gard ca sa ne cream in fals o senzatie (retineti, doar senzatie) de securitate. Ca ce mi-e gard spre Est, ce mi-e gard spre vest ? Tot gard si tot lanturi se numesc. Probabil ca desi neverosimila, solutia Romaniei este si va fi „prin noi insine”, aici nefacand apologia pseudo-liberalismului nostru interbelic. Fac in schimb apologia salvarii nationale. O salvare nationala fara nici un afix de „front” in fatza…

Iar acum revenind „la acest ceas aniversar” nu pot decat sa doresc un sincer (m)UiE tuturor celor din UiE, mai putin Romaniei. A ajuns un car de bote la o singura oala, mai tovarasi si pretini capitalistoizi.

Asa ca ..”Traiasca, traiasca-nfloreasca, sh-UIE ca partid conducator”….!

„primus inter pares”

PLATON

Salariul minim in mitologia urbana

Contrar mitologiei urbane, ca orice cresteri centralizate de salarii (venituri) pentru cei ce muncesc, ar reprezenta de fapt un trafic mascat de influenta (si recunostinta) la adresa angajatilor publici, cei mai disciplinati si fideli alegatori, in fapt tinta cresterilor este in alta parte. Este vizata pe fond fortarea mainii celor mai zgarciti dintre angajatori, si anume corporatiile multinationale, chit ca la pachet nu se inchid si toate usile acestora prin care eludeaza si vor eluda plafonul de salarizare (si impozitare).

De fapt devalorizarea accelerata a leului, prezentata propagandistic de falitii nostri drept cresteri ale valutelor raportoare, reprezinta pe de-o parte debuseul alocarilor de beneficii formale, nesustinute de puterea economica, venita manipulativ din partea politicului, dar reprezinta si incrancenarea companiilor, de regula a celor cu capital strain, in a tine cu orice pret costurile per angajat (inclusiv cu salariile) cat mai reduse. Numai asa rapacii astia isi asigura marja de profit scontat, adica ratiunea lor capitalista de a fi.

In lipsa investitiilor in tehnologie, in continuare liota exploatatoare mizeaza doar pe forta de munca ieftina, pe infrastructura formala si pe logistica industriala (plus raptul resurselor naturale) cat posibil gratuite, ca altfel capitalul strain va parasi in graba aceasta neo-colonie epuizata, cum a devenit in timp Romania. Asa ca incep sa ma uit cu alti ochi la actiunile guvernului Ungariei, al Poloniei, ce mai nou sunt puse pe nationalizari masive… Acestia or fi inteles ca daca nu ai grija de propriul popor, acesta te va trada,.. inclusiv prin disolutie. Dar asta nu se pune cred si-n cazul Romaniei, in care din 89 incoace parca a fost condusa de vatafi si ajutoare de stapani de sclavi, si nu de romani, pentru romani.

In concluzie, da, este nevoie de cresterea salariului minim, chiar daca nu se justifica prin cresteri corespondente de venituri bugetare. Sau mai bine zis, da, este nevoie,  dar sa se faca in contul cresterii economice facute de partea „privatizata” coporatist al economiei romane, si care prin artificii si inginerii financiare, isi repatriaza in intregime profitul (nedeclarat), lasandu-ne si batuti si si in curul gol.

„primus inter pares”

PLATON

Dusmanul nostru din interior

Orice planificator contra Romaniei, probabil ca la ora asta demult stie, ca pentru a anihila aceasta tara nu este nevoie de nu stiu ce efort logistic, de expunere si varsari inutile de sange. Nu. Cel mai simplu este „sa-i lasi” singuri de capul lor. La aproximativ 22 milioane de burice ale pamantului pe tip Alfa & Omega, in scurt timp se auto-anihileaza.

Toti se invidiaza si concureaza simultan. Toti simultan vor sa fie pe locul intai, pentru „ceilalti” musai rezervand locul „n”. Toti „stiu tot” si se considera izvorul originar al adevarului, dispretuind visceral pe cei ce nu le valideaza „stiutul de tot”. Toti considera ca lumea exista doar pentru ca ei insisi o respira si traiesc. Toti sunt mediocri cu pretentii de genii neintelese si isi prezerveaza comoditatea existentei, blocand agresiv pe toti cei ce valid ar lua-o in fata si i-ar depasi. Toti simultan ar calca si pe cadavre, chiar daca nu recunosc asta, numai sa parvina si sa-si depaseasca predestinarea de sclav al altor parveniti, mai rapid avansati.Toti vorbesc si toti nu asculta, simultan. Toti se cred genii doar pentru a-si ascunde frustrarile si lipsa de substanta. S.A.M.D…

Suntem prea preocupati cu invidia si viziunea obtuza, ca sa vedem ca pericolul ne pandeste din exterior. Suntem in pericol de disparitie atata vreme cat confundam pericolul exterior cu cel reprezentat de propriul eu. Suntem in stare sa murim fericiti intr-un cataclism planetar, doar daca am sti ca au murit la pachet si „competitorii” nostri (aka caprele vecinilor).

Deontologii si parerologii natiei din nou vor sari 10 m in sus, simtindu-se profund afectati in naturel, pentru ca li s-a devoalat cel mai perfid coltisor al spiritului neaos. Vor contiuna in schimb sa se minta in oglinda atat de mult incat se vor auto-intoxica si vor ajunge chiar sa-si creada si valideze elucubratiile mincinoase.

Reconcilierea romano-romana trebuie sa inceapa cu reconcilierea noastra cu noi insine. Dupa ce vom incepe sa nu ne mai auto-mintim, dupa ce vom avea tarie morala sa ne recunoastem limitele si frustrarile, doar atunci avem sansa sa incepem reconcilierea si cu celialti romani.

Dar oare vrem asta ?!

„primus inter pares”

PLATON

Revolutia mea din 1989

Imi aduc aminte cum a decurs (cat am participat) procesul revolutionar la Targu-Mures, pentru ca da, a fost in 1989 revolutie si-n Targu Mures.
In zilele ce au precedat evenimentele, o tensiune tacuta se amplifica in oameni. Toti vorbeau ca ceva ar trebui sa se intample „si la noi”, ca uite, a fost Gorbaciov la Bucuresti si ca precis l-au tras la semne si pe Ceausescu. Totusi perspectiva schimbarii era una pur teoretica, nimeni neimaginandu-si iminenta si substantialitate acesteia. Adica ca si poveste despre schimbare era buna, dar nu vedeam niciunul solutia ei practica. Ba mai mult, de multe ori vedeam dis de dimineata comandouri antiteroriste ale serviciilor de securitate, facand recunoastere in teren si repetitii pentru dezangajarea unor situatii ipotetice de terorism. Le recunosteam paternul deoarece la randul meu facusem in armata pregatiri similare pentru aceiasi specialitate de „trupe de securitate si antiterorism”, prinzand in vivoevenimentele muncitoresti din Brasov in 1987.

Cu atat mai mult, ca si tanar student de anul intai, venit in week-end de la Cluj, la parinti acasa, am fost socat de ce mi-a fost dat sa vad. Prieteni m-au sunat in prealabil, cum ca mase de oameni se aduna in centrul orasului, dar si ca mari mase de lucratori ai Militiei si militari incep sa blocheze zona Comitetului Judetean de Partid (actuala Primarie Targu Mures, cred).
Evident ca am sters-o de acasa, cu promisiunea catre ai mei sa nu fac prostii gratuite.
In seara zilei de 21.12.89 parca, ajuns in zona kilometrului zero, am fost foarte impresionat sa vad o mare de oameni ce fremata emotionata. De fapt nu mai vazusem niciodata atatia oameni la un loc, dar asta e altceva. Un vuiet surd se propaga din diferite palcuri de oameni adunati. Identificam niste agitatori ce ambalau si motivau multimea prin anumite mesaje de impact. Printre ei roiau o multime de provocatori si informatori ai organelor de securitate, ce lansau in surdina mesaje de sens invers, pentru dezangajarea si sperierea oamenilor.

In fata palatului comitetului judetean de partid am gasit mai multe dispozitive concentrice de aparare formate din tehnica militara blindata, din militari (ofiteri subofiteri si mai deloc soldati in termen), ultimele, sau ma rog primele randuri dinspre manifestanti, fiind ocupate de organe de ordine imbracate in militar iar imediat in spatele lor, de trupele de securitate de la antiterorism (cei cu scuturi albe, bastoane electrice, casti albe cu viziera si pistoale mitraliera scurte BB).
Trecand timpul, spre orele 20 multimea a inceput sa devina tot mai vocala si impredictibila. Pas cu pas incepea sa forteze incet randul militienilor, cerandu-le in surdina sa se retraga. Incredibil mi se parea momentul. Eram pozitionat exact in primele randuri ale manifestantilor, nu atat pe post de manifestant cat curios de desfasurare. In orice caz foarte naiv, deoarece eram practic in cea mai periculoasa zona, chiar vis a vis de intrarea principala in palat.

Cordoanele de ordine strigau neincetat in megafoane catre manifestanti, sa se calmeze, sa elibereze piata, dar efectul indemnului lor era tocmai pe dos. Parca o forta surda ambala lumea (inclusiv pe mine) sa ramana pe loc, ba chiar sa faca nu stiu ce exact, dar sa faca ceva…

Mici comandouri de securitate extrageau periodic pe cei mai vocali si agresivi dintre manifestanti, ducandu-i undeva in zona cordoanelor de securitate, probabil arestandu-i. Dar pe masura ce trecea timpul, extragerile se faceau tot mai greu, oamenii manifestanti din jur devenind tot mai retivi si revendicativi, la un moment dat nemaipermitand astfel de extrageri.

Spre orele 22, randurile din fata palatului, cele mai expuse reprimarii, in spate neavand nici un refugiu, dand exact in peretii magazinelor (spre deosebire de cei din flancuri, spre hotel Grand si spre Catedrala, ce aveau spatiu de manevra), au inceput sarjele de impingere si lovire cu obiecte contondente a primelor randuri ale cordoanelor de securitate. Au urmat, exact ca si-n procedura ce o stiam pe de rost din armata, o serie de somatii legale la megafoane, dar intocmai ca si la Brasov, ma gandeam ca se vor rezuma la reprimarea mecanica (cu logistica anti vandal) si nu la altceva. Dar situatia a degenerat rapid. In spatele meu auzeam cu se incepuse sistematic sa se sparga vitrinele magazinelor, iar peste capul meu incepuse sa zboare si mai multe obiecte contondente spre cordoanele de securitate.
A fost primul moment cand mi-am dat in sfarsit seama ca situatia este reala si cat se poate de grava. Mi-am dat seama ca sunt exact in mijlocul evenimentelor si ca cel mai probabil „am pus-o”.
Desfasuratorul reprimarii multimii isi continua ca la regulamentul de procedura mersul. La un moment dat au incetat brusc megafoanele, unul singur anuntand ca daca nu se retrag oamenii… urmeaza declansarea focului. In sinea mea m-am gandit ca totusi nu vor avea curaj sa traga in plin in oameni, stiind ca si-n Brasov ni s-a dat munitie oarba tocmai in acelasi sens. Ei bine, la un moment dat au inceput sa traga in aer cu pustile din dotare si cu mitralierele de pe blindate, de s-a cutremurat pamantul. A fost primul moment major de descumpanire pentru randurile de manifestanti, ce nu credeau ca se va ajunge la tras cu arme. Dupa cateva momente de panica grupuri grupuri, oamenii s-au reambalat, strigand „armata e cu noi” si „jos ceausescu, jos comunismul”. Apoi au inceput sa forteze si mai tare pe cordoanele de trupe. Pas cu pas, trupele raspundeau fizic tot mai agresiv.

La un moment dat, am auzit ordine infundate strigate de comandanti, in randul cordoanelor de securitate, recunoscand sunetele de schimbare a incarcatoarelor la arme. Hait mi-am zis. Astia trec pe munitie reala. Brusc m-a trecut o transpiratie rece pe tot corpul. S-au succedat ordine verbale de executare foc si apoi a inceput nebunia. Au inceput sa traga cu foc automat cu toata tehnica exact deasupra capetele manifestantilor (initial am crezut ca trag in noi in plin). Gloantele incepusera sa rapaie si sa sparga zidurile magazinelor deasupra capetelor noastre. Simultan intreg randul de manifestanti a fost cuprins de panica si a navalit inapoi spre magazine, calcand in picioare si strivind manifestantii din spate. Norocul meu a fost ca fiind in subrandul 3-4 al randului 1 de manifestanti, la valul de panica, presiunea oamenilor m-a proiectat exact in intrandul-holul dintre doua magazine. Intre timp se tragea incontinuu si eram convins ca daca printr-o minune voi supravietui, voi gasi o mare de morti in piata. In fapt nu se tragea decat la intimidare, dar eu si manifestantii credeam altceva.
Cert este ca am intrat fara sa vreau pe setare „automat” (conform pregatorii militare), nu am mai gandit nimic rational, functionand si activand in continuare ca un robot dupa procedurile insusite. Mi-am propus sa dispar rapid din scena si asta am si facut-o. Am iesit cu foarte mare viteaza taras prin , printre si peste oamenii cazuti in moloz, intr-o scurta perioada de acalmie, ajutat fiind si de ceata si praful format datorita focului de arme. Cumva cumva, am reusit sa ies in flancul dinspre monumentul ostasului necunoscut, iar de acolo, a luat-o apoi la pas alergator spre casa, cu gandul sa ma repliez. Evident ca eram animat de sentimente si ganduri contradictorii, gen furie, spaima, rusine fata de promisiunea fata de parinti, jena ca lasam lash manifestantii, etc. Totusi mi-am promis sa ma reintorc in dispozitiv dupa ce ma clarific cu familia si cu mine insumi, doar ca de pe alte pozitii si scopuri.

Ajuns acasa insa am dat de parintii mei care erau extrem de speriati (mai ales maica-mea) si care s-a dat de ceasul mortii sa nu mai plec inapoi. Le zieacm ca acolo mor si vor muri oameni, si ca daca vrem schimbare si libertate, aceasta nu se va realiza singura. Iar ei imi spuneau, ca daca e sa fie libertate, aceasta va veni oricum, dar ca cei ce vor muri nu o vor mai trai-o… Cert este ca am fost tinut aproape cu forta.
Intre timp toata noaptea au rapait mitralierele grele, ulterior afland ca dupa miezul noptii s-a tras in plin in demonstranti, o parte din decedati fiind cei din randul din fata palatului comitetului judetean de partid…

(predomina dialoguri in limba maghiara pentru ca predominant maghiarii au fotografiat si filmat evenimentul)

A doua zi… am mers la prima ora in zona, reocupand pozitia din dispozitivul unde am fost seara trecuta. Manifestantii erau acum mult mai determinati si parca organele erau mai speriate si intimidate de „oaresce”.
Nu au mai urmat sarje de atacuri, lumea scandand in permanenta lozinci, care multora in alte conditii ni s-ar fi parut sci fi, stiindu-se strictetea fetisizarii partidului si a conducatorului unic.
Undeva inaintea pranzului, s-a permis unei delegatii ad-hoc a manifestantilor sa patrunda pentru negocieri, in sectorul de comanda al trupelor si in cladirea comitetului judetean de partid Mures. Intre timp la megafoanele armatei s-a anuntat fuga lui Ceausescu si pactizarea armatei cu poporul, dupa care… a urmat nebunia fericirii. Toata piata a izbucnit in urale, toate lumea se imbratisa. Ma rog a iesit la un moment dat in balconul palatului un anume Kirally, de care eu nu auzisem niciodata, Brusc o parte din multime a inceput sa scandeze slogane in limba maghiara, iar respectivul Kirally a inceput sa-le vorbeasca la microfon exclusiv in limba maghiara, incercand probabil sa confiste revolta in alte scopuri …

Ma rog, am trecut cu vederea acel incident. Bucuria era prea mare ca sa o lasam umbrita de orice altceva. Ad-hoc am constuit grupe de manifestanti ce am pornit-o in toate directiile orasului pe strazi, strigand „Ole, ole Ceausescu nu mai e”, si „Veniti cu noi”. Cred ca am parcurs tot orasul pe jos, dupa cateva ore ragusind de tot. Am ajuns la un moment dat la sediul judetean al Militiei si Securitatii, in fata carora s-au reunit mai multe cete de manifestanti. Din alte cete m-au recunoscut unii, incepand cu mine un dialog strigat cum ca „Acum ii rezolvam noi” respectivii stiind ca tatal meu a fost ofiter de Securitate si Sef al serviciului pasapoarte in timp. M-am facut ca nu inteleg exact sugestia, transmitandu-le ca prezenta mea in evenimente are o semnificatie foarte clara… Cert este ca nu s-a permis accesul in dispozitivele militare de securitate, manifestantii canalizandu-si energiile in alte directii.

Apoi, la un moment dat, am pleacat spre casa, unde am inceput sa urmarim la televizoare, uriasa punere in scena a manifestarilor denumite generic „Revolutia Romana”, cu tot ce a insemnat acesta. Cu teroristi, cu amenintari, cu manipulari, cu mesaje pe ste mesaje de bucurie, cu idealisme, cu incredere si optimism.
Pot sa spun ca am fost unul dintre revolutionari, dar nu am facut apoi un act de parada si revendicare meschina din aceasta. Se deschidea o lume noua si ma bucuram ca am avut uriasa sansa sa o traim. Era, sau credeam ca era suficient…

„primus inter pares”

PLATON

Sarbatori Fericite – Happy Holidays