Legatura de cauzalitate Revolutia’89 – Mineriade

Anunțuri

Concediu in Muntenegru

Cluj-Napoca depaseste pas cu pas Bucurestiul ?!

Nu sunt necesare analize supersofisticate, dar esenta este in structura si profilul populatiei active. Daca Bucurestiul ramane un oras imbatranit in neputinte de mahala fanariota si rele, fiind format dintr-o masa amorfa de muncitorime mai mult sau mai putin calificata sau adaptata timpurilor, cert cu o mentalitate proletara (asistentiali, frustrati, stresati, lasi), isi aclimatizeaza masochistic in frunte, majoritar o pseudo-elita parvenita, inconsistenta, lipsita de viziune, autocratic spre despotica.

In acelasi timp Clujul muta inteligent pe tabla de sah, deschizandu-si larg bratele, prin conditiile create, pentru segmentul mai mult sau mai putin tanar al tarii, dar cert mai creativ, care nu se lasa condus in orb, cat isi delega la un mod corporatist autoritatea, unor lideri, ce chiar daca sunt perfectibili, cel putin isi asuma public limitarile, incearcand prin auto-formare continua ca totusi sa-si depaseasca limitele.

Si care din cele doua societati locale se pot constitui in modele de urmat pentru restul comunitatilor locale ale Romaniei ? Cine se apropie mai mult de principiile societatii informationale, apoi celei a cunoasterii, prin democratizarea informatiei, intelegerii, cooperarii, dintre Cluj si Bucuresti ?

O societate locala modelata dupa principiul constructiei unei case comune (si nu numai a unui rau necesar), devine un organism cibernetic autoreglator. Putem spune ca dobandeste un anume fel de constiinta de sine si se comporta ca atare, in directia prezervarii, perfectionarii si evolutiei sale. Iar mediul civic clujean asta face; isi creaza o mare casa comuna, impartindu-si atat responsabilitatile cat si obligatiile. Ba mai mult, deja exporta know-how si principii primare (via internet) si-n vecinatate imediata sau departata, in scopul setarii unui brau sanitar ce sa-i securizeze investitia in centrul de comanda vital (viitorul megalopolis Napocensis). Rolul de arbitri ce acapareaza si filreaza intreaga scena comunicationala (virtuala) devine tot mai evident (pe facebook, blogosfera, etc.).

Populatia creativa a Clujului refuza rolul de victima colaterala si in general, orice abuz nejustificat de putere, arogantele si despotismul unor conjuncturi vremelnice de putere. Nu accepta jocul formal, cat jocul cu miza si cu rezultat cuantificat drept palpabil. Urmareste scrupulos circuitul deciziilor si circuitul banilor publici, intocmai cum intr-o familie, unde de la sine toti membrii acesteia se responsabilizeaza cu binele si prosperitate entitatii comune.

Profilul ocupational, in care o larga nisa este bifata de profesii asimilabile societatii cunoasterii (adica ceva mai mult decat societatea informationala), determina o mare mobilitate si eficienta in tinerea de trendul global, ori chiar in participarea in proiectul permanentei sale redefiniri. Iar asta genereaza interes. Intocmai ca mustele atrase de lumina, tot asa si romanii din restul tarii, ce vor sa-si gaseasca un rost in viata, stiindu-se talentati si bine pregatiti, fara a dori sa parasesasca Romania, isi vor cauta sa-si gaseasca si sa-si produca acel El Dorado (cautat de altii prin occidente himerice) aici. In Cluj si nu in Bucuresti, orasul coruptiei omniprezente.

Veti vedea pe parcurs …

„primus inter pares”

PLATON

Romania in proiectia sferelor de influenta post WWIII

Din discutii cu terti avizati, reiese ca ni se adevereste supozitia ca Statele Unite au dezvoltat in ultimul timp o afinitate fata de Romania, una ceva mai intensa decat ar fi fost normala in logica si contextul momentului. Sa zicem ca pastrand proportiile, ne considera apropiati alurii fizice si intelectuale, a propriilor lor cetateni, dar in orice caz, un altceva decat exotismul si originalitatea la mod peiorativ, a natiunilor europene mai „vechi”. Asadar sa ne asteptam in continuare la atitutini tot mai paternaliste din partea acestora.

In alta ordine de idei, trecand peste ratiunile de business si profitabilitate, USA chiar ar dori sa ne transforme intr-o cazemata, intr-un soi de stat in stat in cadrul UE. O pozitie similara Israelului in cadrul Orientului mijlociu. Si de aceea ofertele de inarmare venite spre noi de peste ocean vor incepe sa abunde. Dar cel mai important lucru este faptul ca USA sunt constiente de dificultatile noastre de finantare, dificultati care vor fi analizate si solutionate ulterior, pe parcurs (vezi cauzele acestora, gen coruptie, subdezvoltare, etc) si de aceea ar dori sa ne doteze oricum si acum, chiar si pe cheltuiala lor. Doar ca nu o pot face pe fatza, deoarece si-ar pune in cap toata piata militara ce cumpara pe bani grei din complexul lor militaro-industrial, asa ca vor incerca unele artificii de stil.

Aproximez ca desi habaucii de romani nu si-au negociat ca si polonezii, clauze de offset, vor fi simulate unele la sugestia partii americane, prin care pentru anumite sume X investite de romani in produse high-tech militar, yankeii vor returna alte facilitati de productie sau produse (necesare nevoii noastre de inarmare), de o aceeasi valoare. De exemplu dam 4 miliarde pe rachete Patriot, in feed-back ca si offset sunt sanse mari sa primim 36 de avioane F 16 noi. Si asa mai departe.

In concluzie americanii au inteles ca daca suntem corect dotati, putem deveni mai prolifici, chiar si decat proprii lor trupeti. Ramane ca noi sa fim atat de inteligenti, pe cat ne cred americanii. Oricum ultima pozitie in afacerea Rogozin a fost un plus si receptat ca atare. Am fost barbati de barbati, desi reprezentantii razboiului hibrid rusesc (din Romania) vor incerca sa acrediteze contrariul.

Avem o singura sansa si sper sa ne jucam bine cartea. Daca lumea nu face cumva implozie, cand ne vom duce cu totii pe topogan, exact pana in Iad, ne vom numara in tabara invingatoare a unei noi sfere globale de influenta. Veti vedea !

PLATON

primus inter pares

Romania sub asediu corporatocrat

S-a comis o eroare grosolana, cand sub presiunea factorilor externi, meschini si interesati, s-a dezorganizat total sistemul de pensii, inventandu-se paleative gen pilonul 1-2-3…

Aceasta initiativa a avut mai multe tinte. Pe de-o parte corporatocratia transnationala, pusese ochii de pradator lacom pe fondurile imobilizate in contul Fondului National al Asigurarilor Sociale, care cica prea stateau prea linistite, fara sa produca ceva prin rulaj. Apoi asistam la o campanie sustinuta, chiar extremista a neoliberalismului global, in a trasfera o mare parte din responsabilitatile funciare a statului, pe privat, la monopoluri si corporatii, si asta tot in scop meschin, de subjugare, control si exploatare a puterii fizice si a fondurilor publice administrate de stat.

Asa s-au inventat tot felul de tertipuri si pseudo-argumente puerile ce sa dovedeasca „ineficacitatea” statului in calitate de bun administrator, menite tocmai la minimalizarea pana la disparitie a … statului. Iar odata cu statul sa pateze si obligatiile ce-i revin prin definitie, adica de arbitru al societatii, de dezvoltator si integralizator a macro si micro proceselor de diferite domenii (sociale, economice, educative, etc), ce functioneaza altfel autonom si centrifug. In esenta statul este sau ar trebui sa fie si sa ramana liantul care defineste si asigura perpetuarea unei natiuni, dar tot ce se face in ultimul timp, duce in sens contrat, spre dizolvare, implicit a natiunii deservite, si la pachet degrevarea acestuia de drepturi si obligatii, care sa fie apoi pasate smecheresc domniei bunului plac, al proprietatii private.

In aceasta logica, dinspre monopolurile transnationale si ocultele sale de forta se forteaza un adevarat asalt in vederea deznationalizarii, debusolarii cetatenilor statului national, in vederea transformarii lor intr-o masa amorfa, fara niciun D-zeu, fara principii, si numai cu vicii si dorinte de parvenire, deci o masa manipulabila. Roata istoriei se vede treaba ca se intoarce, cu rezerva ca societatii umane i se ofera perspectiva reluarii ciclului sclavajului din antichitate, cand populatiile de la baza piramidei aveau doar obligatii si in schimb, niciun drept.

Revenind la pensii, fosgaiala vinovata ce are loc in jurul lor, denota ca sunt grav afectate prin ingerinta factorului privat, iar acum, nota de plata a pierderilor, se incearca sa se puna tot in carca cotizantilor. Cum ar veni, privatii au privatizat profiturile, iar acum vor nationaliza pierderile… Si de ce vor face asta ? Pentru ca POT. Pe mana lor sunt atzele tabloului de comanda a fortelor de represiune (servicii secrete, armata, politie, organe de control paramilitare, administratii publice, etc) si nu vor ezita sa dea ordinul de tragere, ca si la la rascoala din 1907 sau ca si la greva ceferistilor de la atelierele Grivita din anii 30…. Vor trage la misto, mai ales cu tunul…. Uitati-va cu atentie la ei. Uitati-va la clasa politica, la sistem, la organele de represiune, la exponentii corporatiilor nationale si transnationale, si le veti vedea in ochi cautatura criminala de pradatori….

 

Asa ca noua, celor ce intelegem proportiile tragediei la care asistam in vivo, nu ne ramane decat sa doinim sterp o Miorita, tupilati prin balariile non-istorie, sau sa recitam cu atentie lucrativa sporita, o Marseillaise aclimatizata…:

I.
Allons enfants de la Roumanie,
Le jour de gloire est arrivé !
Contre nous de la tyrannie,
L’étendard sanglant est levé, (bis)
Entendez-vous dans les campagnes
Mugir ces féroces soldats ?
Ils viennent jusque dans vos bras,
Égorger vos fils, vos compagnes !

Refrain
Aux armes, citoyens,
Formez vos bataillons,
Marchons, marchons !
Qu’un sang impur
Abreuve nos sillons !

II.
Que veut cette horde d’esclaves,
De traîtres, de rois conjurés ?
Pour qui ces ignobles entraves,
Ces fers dès longtemps préparés ? (bis)
Romains, pour nous, ah ! quel outrage !
Quels transports il doit exciter !
C’est nous qu’on ose méditer
De rendre à l’antique esclavage !

(Refrain)

III.
Quoi ! des cohortes étrangères,
Feraient la loi dans nos foyers !
Quoi ! ces phalanges mercenaires
Terrasseraient nos fiers guerriers ! (bis)
Grand Dieu ! par des mains enchaînées
Nos fronts sous le joug se ploieraient
De vils despotes deviendraient
Les maîtres de nos destinées !

(Refrain)

IV.
Tremblez, tyrans et vous perfides
L’opprobre de tous les partis,
Tremblez ! vos projets parricides
Vont enfin recevoir leurs prix ! (bis)
Tout est soldat pour vous combattre,
S’ils tombent, nos jeunes héros,
La terre en produit de nouveaux,
Contre vous tout prêts à se battre !

(Refrain)

V.
Romains, en guerriers magnanimes,
Portez ou retenez vos coups !
Épargnez ces tristes victimes,
À regret s’armant contre nous. (bis)
Mais ces despotes sanguinaires,
Mais ces complices de Systeme
Tous ces tigres qui, sans pitié,
Déchirent le sein de leur mère !

(Refrain)

VI.
Amour sacré de la Patrie
Conduis, soutiens nos bras vengeurs
Liberté, Liberté chérie,
Combats avec tes défenseurs ! (bis)
Sous nos drapeaux, que la victoire
Accoure à tes mâles accents,
Que tes ennemis expirants
Voient ton triomphe et notre gloire !

(Refrain)

VII. (Couplet des enfants)
Nous entrerons dans la carrière
Quand nos aînés n’y seront plus
Nous y trouverons leur poussière
Et la trace de leurs vertus (bis)
Bien moins jaloux de leur survivre
Que de partager leur cercueil
Nous aurons le sublime orgueil
De les venger ou de les suivre !

(Refrain)

VIII.
Dieu de clémence et de justice
Vois nos tyrans, juge nos cœurs
Que ta bonté nous soit propice
Défends-nous de ces oppresseurs (bis)
Tu règnes au ciel et sur terre
Et devant Toi, tout doit fléchir
De ton bras, viens nous soutenir
Toi, grand Dieu, maître du tonnerre.

(Refrain)

IX.
Peuple romain, connais ta gloire ;
Couronné par l’Égalité,
Quel triomphe, quelle victoire,
D’avoir conquis la Liberté ! (bis)
Le Dieu qui lance le tonnerre
Et qui commande aux éléments,
Pour exterminer les tyrans,
Se sert de ton bras sur la terre.

(Refrain)

X.
Nous avons de la tyrannie
Repoussé les derniers efforts ;
De nos climats, elle est bannie ;
Chez les Romains les rois sont morts. (bis)
Vive à jamais la République !
Anathème à la corporations!
Que ce refrain, partout porté,
Brave des rois la politique.

(Refrain)

XI.
La Roumanie que l’Europe admire
A reconquis la Liberté
Et chaque citoyen respire
Sous les lois de l’Égalité ; (bis)
Un jour son image chérie
S’étendra sur tout l’univers.
Peuples, vous briserez vos fers
Et vous aurez une Patrie !

(Refrain)

XII.
Foulant aux pieds les droits de l’Homme,
Les soldatesques légions
Des premiers habitants de Rome
Asservirent les nations. (bis)
Un projet plus grand et plus sage
Nous engage dans les combats
Et le Romains n’arme son bras
Que pour détruire l’esclavage.

(Refrain)

XIII.
Oui ! déjà d’insolents despotes
Et la bande des émigrés
Faisant la guerre aux Roumanie
Par nos armes sont altérés ; (bis)
Vainement leur espoir se fonde
Sur le fanatisme irrité,
Le signe de la Liberté
Fera bientôt le tour du monde.

(Refrain)

XIV.
Ô vous ! que la gloire environne,
Citoyens, illustres guerriers,
Craignez, dans les champs de la Liberte,
Craignez de flétrir vos lauriers ! (bis)
Aux noirs soupçons inaccessibles
Envers vos chefs, vos généraux,
Ne quittez jamais vos drapeaux,
Et vous resterez invincibles.

(Refrain)

XV.
Enfants, que l’Honneur, la Patrie
Fassent l’objet de tous nos vœux !
Ayons toujours l’âme nourrie
Des feux qu’ils inspirent tous deux. (bis)
Soyons unis ! Tout est possible ;
Nos vils ennemis tomberont,
Alors les Romains cesseront
De chanter ce refrain terrible.

(Refrain)

 

PLATON

„primus inter pares”

Declaratie de Presa – 08.06.17

Dezavuez public in cei mai gravi termeni, ofensiva demagogiei si politicianismului din Romania. Astfel societate civila, mediul academic universitar, masele de cetateni, la care ma raliez si eu din postura de doctor in stiinte medicale (in domeniul sigurantei alimentare – USAMV), de formator de opinie in cadrul societatii civile (administratorul Think-Tank-ului C.R.P.S. – centru de gandire avansata) si nu in ultimul rand, de cel de membru fondator al Partidului proROMANIA, reclamam indignati faptul ca d-ul Sorin Cîmpeanu, rectorul Universitatii de Agronomie, presedintele ales al celei mai mari organizatii academice internationale si Presedinte al Consiliului National al Rectorilor din România a fost exclus de catre ALDE din Comisia de Învatamânt a Camerei Deputatilor.

Domnilor si doamnelor, ajunge cu impostura si critica elitismului autentic, de pe pozitii de sub-mediocritate ! Unde vreti sa duceti tara asta, daca va negati in continuare varfurile gandirii ? In aceasta ordine de idei invit toti cetatenii onesti ai acestei tari, sa se alature unei initiative de prezervare a ceea ce mai are si a ramas bun (-bine) in tara asta.

SorinPLATON PhD

(acest material a fost oferit tuturor adreselor de contact mass-media romanesti)

~ Josnic autor ~ Ieftina concluzie ~ Penibila atitudine ~

Incredibil ce mi-a fost dat zilele trecute sa citesc despre Cluj-Napoca. Cititi prima data efuziunile pestilentiale din link, iar apoi pozitia mea si cred ca si a multor concitadini.

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/clujul-fictiune-ambuteiata-1_5934e4cc5ab6550cb8cb4f0b/index.html

 

Facand abstractie ca doar din ’89 sunt clujean, cred totusi sunt capabil sa produc o analiza de referinta in problema. Ei bine, spre deosebire de majoritatea aglomerarilor urbane romanesti, Cluj-Napoca este printre putinele autentice si valide in demersul lor. Efectiv ai senzatia ca toti cetatenii orasului sunt parte constitutiva esentiala intr-o retea ce culmineaza ca un bloc unitar, in intreaga societate zonala.

 

Mai toti cetatenii sai trateaza orasul ca pe o proprietate personala, in sensul bun al cuvantului. Pornind de la normele de igiena si curatenie, in care mai nimeni nu arunca deseuri pe jos ci in cosuri (poti recunoaste ne-clujenii prin faptul ca arunca mizerii pe jos, din postura pietonala sau ambarcata auto), dimineata autoutilitarele avand relativ putin de curatat, si pana la norme elementare de civilizatie, cu neclaxonat chiar si in mijlocul ambuteiajelor auto, cu tonalitati verbale joase in public, cu coduri vestimentare si de igiena personala de bon ton, totul duce la ideea ca tuturor clujenilor le pasa de ei si de noi, de aparentele si fondul civilizatie noastre auto-formate.

 

Nimeni nu face insa caz de implicarea sa voluntara sau involuntara in viata cetatii. Totul curge molcom si autentic. Festivalurile culturale, sportive ori academice se impletesc fidel cu normalitatea vietii de zi cu zi. Majoritatea cetatenilor se ingrijesc de orasul lor ca de propria lor persoana. Sportivi amatori la orice ora din zi si noapte prin parcuri si strazi, biciclisti disciplinati ce curg pe benzi dedicate prin toate cartierele, iubitori de caini de rasa, ce si-i plimba cu saculet antifecale asupra lor, s.a.m.d.

 

In linii mari Clujul a devenit si este un organism cibernetic (autoreglabil) viu, mai presus de interese politice, nationaliste, fundamentaliste, ori gregare de indiferent ce sorginte, cat mai degraba unul cosmopolit, multietnic-multinational, elitist si boem. Un oras in care simti iubirea si dorinta de viata, chiar si „la comun”, a cetatenilor sai. Asadar nu se pot compara prea mult din aceasta perspectiva, celelalte orase a Romaniei cu orasul Cluj, indiferent de invidiile micimane manifestate…

Evident ca nu e totul roz, ca situatia e perfectibila, dar ne-o asumam cu totii si incercam tot cu totii sa o rezolvam, in cauza interesului comun. Orasul este din pacate sau fericire, unul medieval, cu strazi inguste, ce a devenit victima propriului succes, fiecare familie avand datorita nivelului mediu foarte inalt de trai, mai multe autoturisme, fiecare turist neorganizat venind (majoritatea) pe cai auto, fiecare navetist din zonele invecinate, trebuind sa treaca zilnic cu stoicism peste orele de varf al ducerii la scoli, la facultati, la locuri de munca si viceversa. Dar lucram la asta si avem in studiu strazi si intersectii suspendate, linii de metrou, linie aeriana de teleferic turistic, strapungeri de tuneluri subterane, mariri exponentiale aeroportuare, clustere de transport multimodal.

La fel avem in studiu si implementare cresterea durabila si ecologica a atmosferei citadine (referire la calitatea aerului si mediului), cu accent pe electrificarea mijloacelor de transport in comun sau privat, pe educatia la toate nivelurile. Ca sa nu mai vorbim ca ne dorim sa devenim primul oras romanesc „al cunoasterii”, ca parte a „societatii tehnologiilor cunoasterii”,  trenduri ce toata lumea de pe mapamond incearca sa le implementeze in zonele lor.

 

In schimb majoritatea locuitorilor celorlalte orase romanesti aleg sa isi critice mai mult sau mai putin venal, propriile urbe. Vedeti numai bucurestenii ce zic despre oraselul lor. Si nu ma refer aici, studiat si marketat pe netosfera, cat oamenii din teren. Efectiv sunt exasperati de nesimtirea metropolitana din jur, in definitiv de slaba calitate a cetatenilor proprii, constituenti. Ca sa nu mai spun, ca personal, nu vad diferente revolutionare si notabile fata de capitala anului 1990; acelasi gri murdar predominant, aceleasi miasme, aceleasi ruine, eventual intesate ici si colo, cu eflorescente imobiliare de parvenitism, etc.; Niciun trend, nicio regula, nicio civilizatie, dar din plin venalitate …si atentie pe capra noastra…

 

La fel si cu restul „metropolelor” tarii, in care in afara de centrele civice cu gard vopsit, au la liber in spate, leoparzi, da si aia cat se poate de jigariti. Si asta ca sa nu mai spunem ca toata resursa umana de calitate a tarii, afluieste catre Cluj, o mare parte din masinile ce le vezi ca merg dimineata catre servicii si birouri, avand numere de inmatriculare din toata tara.

 

Asa ca va invit iubiti colegi de tara, sa ne iubiti si sa ne tratati ca atare, pe noi Clujul si clujenii, si asta pentru ca va aducem la schimb stima si onoare, si nu rusine si penitenta, cum inghitim de regula noi, in numele vostru…

 

Hai totusi sa vedem ce ne uneste si ne imputereste si sa lasam deoparte impartirea raului si nimicului (daca va este bine si vreti sa va fie si in continuare bine cu noi). Oricum intr-un interval de timp mediu, predictibil, Clujul va prelua conducerea acestei tari, ca eventual sa va scape de propriile frustrari si de proastele voastre maniere si administrari. Acum facem repetitia generala locala, pentru cand va trebui sa va conducem spre propriul progres. Planurile noastre sunt etapizate si se desfasora pe principiul picaturii chinezesti, dar cel mai important este ca (majoritar) toti clujenii suntem si actionam, ca unul…

Hai noroc mai baieti si fete… !

„primus inter pares”

PLATON